Chestiunea Malvinelor si la Suceava

Vineri 14 noiembrie, a.c., la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, în organizarea Facultăţii de Istorie –Geografie, prin Departamentul de Ştiinţe Umane şi Social Politice, a avut loc lansarea cărţii „Elemente istorico-juridice pentru înţelegerea chestiunii Insulelor Malvine”, volum apărut anul acesta la Editura „Corint” semnat de lector.univ. dr. Răzvan Victor Pantelimon de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa. La manifestare a fost prezent Excelenţa Sa Claudio Perez Paladino, ambasadorul Republicii Argentina în România.

În deschiderea manifestării, fostul absolvent al Facultăţii de Istorie-Geografie şi actualul şef al Catedrei de Istorie, conf.univ.dr. Vasile M. Demciuc, moderatorul manifestării, a reamintit celor prezenţi câteva date despre Argentina ca stat al Americii de Sud, limite, vecini, al optulea stat ca întindere al lumii (2.780.000 km. pătraţi), cel mai înalt vârf din Cordiliera Andină de Sud, Aconcagua (7.040 m.) şi desigur despre faptul că pe Scaunul Pontifical de la Roma se află Papa Francisc, argentinian de origine. Despre ambasadorul argentinian, profesorul Demciuc a spus că „Domnia sa este un iubitor şi un susţinător al învăţământului universitar de la noi şi nu numai.”
Universitarul sucevean, cu umoru-i caracteristic, a ţinut să precizeze pentru domnişoarele studente că vedeta internaţională de fotbal, Lionel Messi este argentinian, pentru domnii studenţi că în Argentina vor găsi femei foarte frumoase, iar colegilor săi le-a recomandat faimoasele podgorii de la Santiago del Estero, iar celor pasionaţi de automobilism, le-a reamintit faptul că, de ceva ani buni, popularul Raliu Paris-Dakar, s-a strămutat pe teritoriul argentinian, deoarece continentul negru, Africa, este confruntat cu Revoluţia Islamică.
În preambulul prezentării cărţii „Elemente istorico-juridice pentru înţelegerea chestiunii Insulelor Malvine”, conf.univ.dr. Dan Ioan Dascălu a dat câteva repere despre Insulele Malvine din care am reţinut că sunt situate în Atlanticul de Sud, la cca. 480 km. distanţă de Strâmtoarea Magellan, arhipelag compus din două insule principale, Soledad şi Gran Malvina şi peste 340 de insuliţe mai mici. Insulele au fost descoperite în 1592 de navigatorul englez John Davis, doi ani mai târziu fiind numite de Hawkins, Maidenland. Abia în 1694 au fost denumite Falkland, după numele lui Lucius Cary Falkland, un reprezentant în Camera Lorzilor. „Profesorul Răzvan Victor Pantelimon aduce în faţa cititorilor originală şi valoroasă, iar prin tematica abordată este unica în literatura de specialitate de la noi, juridic vorbind, care tratează Chestiunea Malvinelor. În carte veţi găsi şi patru studii de caz ale unor specialişti argentinieni, documente ale ONU privind Malvinele. Autorul abordează şi poziţia părţii argentiniene asupra Malvinelor, dar şi poziţia britanică. Cartea se bazează pe documente şi interpretări pertinente, fiind anatomia conflictului cunoscut drept „Chestiunea Malvinelor” a spus conferenţiarul Dan Ioan Dascălu. Atât autorul volumului, lect.univ.dr. Răzvan Pantelimon, cât şi prof.univ. dr. Daniel Şandru au recunoscut că lucrarea este destul de dificilă ca lectură, deoarece cuprinde foarte mulţi termeni din dreptul internaţional, dar, ea rămâne în ansamblu o lucrare de istorie. În iulie 1982 Armata Britanică prin temuta Royal Navy la solicitarea premierului de atunci, Margaret Thatcher sau „Doamna de Fier” au pornit o operaţiune de anvergură contra Argentinei, pentru a reintra în posesia Insulelor Falkland sau Malvine. Marea Britanie a dorit să arate lumii, în anii 80 ai secolului trecut, că încă era o putere a lumii, deşi nu mai deţinea monopolul ca imperiu colonial care cândva deţinea 19% din suprafaţa globului. Desantul Marinei Britanice în Malvine este cunoscut drept „Chestiunea Malvinelor”. Actualmente Malvinele fac parte din zonele planetei numite „zone de conflict îngheţate”, sunt supervizate de foruri internaţionale precum Naţiunile Unite, iar prin referendumul din primăvara anului trecut locuitorii insulei au acceptat controlul Marii Britanii. Cărţi similare, am aflat de la universitarii prezenţi, s-au lansat cu succes şi în Marea Britanie, preşedinta de azi a Argentinei, distinsa doamnă Cristina Kirchner fiind deschisă spre dialog pentru a se evita un nou conflict în Malvinas. În România există o pagină de internet salvatimalvina.ro, unde cei interesaţi pot accesa informaţii la zi despre Malvine. Din discursul ambasadorului Claudio Perez Paladino cei de faţă au tras concluzia că se doreşte întărirea relaţiilor academice dintre instituţiile universitare de la noi şi cele similare din Argentina şi America Latină în general, dorindu-se ca pe viitor să existe un schimb de studenţi între cele două state, aşa cum se obişnuieşte deja de ceva timp şi la noi.