Notice: Function _load_textdomain_just_in_time was called incorrectly. Translation loading for the nimble-builder domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/adipop/public_html/wp-includes/functions.php on line 6131

Notice: Funcția _load_textdomain_just_in_time a fost apelată incorect. Încărcarea traducerii pentru domeniul hueman a fost declanșată prea devreme. De obicei, este un indicator pentru codul unui modul sau a unei teme care rulează prea devreme. Traducerile ar trebui să fie încărcate la acțiunea init sau mai târziu. Te rog vezi Depanare în WordPress pentru mai multe informații. (Acest mesaj a fost adăugat în versiunea 6.7.0.) in /home/adipop/public_html/wp-includes/functions.php on line 6131
Un regal al poeţilor la Biblioteca Bucovinei – Adrian Popovici

Un regal al poeţilor la Biblioteca Bucovinei

Peste 50 de poeţi suceveni – mulţi deja consacraţi şi publicaţi – s-au reunit joi, 21 martie a.c., la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, de Ziua Mondială a Poeziei, „într-un maraton de recitaluri pentru splendoarea de a mai trăi un veac sub povara inefabilă a iubirii fără sfârșit (…) 50 de poeți și poete, timp de aproape cinci ore cu aplauze de final, au recitat din cărțile lor la Biblioteca Bucovinei din inima Sucevei. Ce a fost acolo nu poate fi povestit.

Advertisements

Nimeni nu știe de unde vine această povară de a scrie, nici eu nu știu, este ca un îndemn primit de la voci pe care le auzi doar tu sau chiar o predestinare sau o misiune. Nu vom descoperi vreodată de unde vine, cât stă de veghe în noi și către ce noi frontiere se îndreaptă ea, Poezia. Cândva, a fi Poet a fost un titlu de noblețe.

Astăzi, a fi Poet este un risc major pentru că prejudecățile lumii noastre par mai puternice decât cea mai eficace otravă. Pentru mine Poezia nu este un soare orb, friguros care să ne mă mențină lucizi. De aceea mă sprijină și mă apără atunci când cobor în arenă” a spus managerul de proiect, poetul Ioan Manole, concluzionând că „este aproape de necrezut cum omul nu-și dă seama că are nevoie de poezie ca de oxigen. Cum această monumentală ardere este, în fond, suprema bucurie de a trăi”.

You may also like...