Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Romania
La Biserica-monument „Naşterea Maicii Domnului” din municipiul Suceava, cu prilejul sărbătorii Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia – Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944 – 1989, pe 9 martie, a avut loc o slujbă de pomenire a martirilor neamului care s-au jertfit în temniţele regimului stalinist din România şi a celor care au pătimit în teribila închisoare de la Suceava (beciurile se aflau la subsolul actualului Palat de Justiţie).
În cuvântul de învăţătură, părintele paroh dr. Viorel-Ioan Vârlan a specificat că de 30 de ani se ocupă de acea perioadă tulbure din istoria neamului, că a luat, în decursul timpului, mai multe interviuri unor supravieţuitori ai temniţei roşii – Bartolomeu Anania, arhimandriții Iustin Pârvu și Arsenie Papacioc sau preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa – reunite în volumul „In Memoriam. Dialoguri” (2022), unele fiind publicate şi în revista parohială „In memoriam”; de asemenea a vorbit despre realizarea, împreună cu cărturarul fălticenean Eugen Dimitriu, a filmului documentar „Suceava şi Paradisul comunist” (care poate fi vizionat gratuit pe platforma YouTube) şi despre un proiect ambiţios: editarea volumului „Închisoarea de la Suceava”, împreună cu cercetătorul dr. Ion Mareş, care ar urma să apară la editura „Anastasie Crimca” a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
„În închisoarea de la Suceava – Mormântul fără cruce – au pătimit în chinuri inimaginabile aproape 1.000 de deţinuţi politici. În anul 1968, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu, s-au studiat minuţios crimele petrecute în închisorile comuniste din România, fiind anchetaţi inclusiv foştii torţionari, care au primit, ulterior, pedeapsa capitală la Jilava, şi s-a ajuns la concluzia, atunci, că în toată istoria criminalisticii de la origini până în prezent nu s-au petrecut asemenea grozăvii (precum Fenomenul Piteşti) ca în sistemul concentraţionar din România (Suceava, Piteşti, Gherla, Aiud etc.). De ceva ani mă ocup cu studiul documentelor din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) pentru a afla despre deţinuţii de la Suceava” a spus dr. Ion Mareş. Din discursul său am mai aflat că arhiva de la Suceava a acelei perioade este aproape inexistentă, iar datele studiate au fost luate de la Piteşti şi Gherla, deoarece mulţi deţinuţi de la Suceava au fost transferaţi acolo.
Din partea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi politici din România (AFDPR) – filiala Suceava, prin vicepreşedintele Aurel Nechiforean, prezent la manifestare, părintelui paroh Viorel-Ioan Vârlan i s-a înmânat o diplomă de recunoştinţă pentru activitatea depusă, AFDPR împlinind anul acesta 35 de ani de activitate. De la Aurel Nechiforean am aflat că unul dintre întemeietorii acesteia, juristul Aurel Jaucă, va împlini pe 25 martie a.c. vârsta de 100 de ani. Am mai aflat că numărul supravieţuitorilor lagărului comunist continuă să se împuţineze, datorită vârstei biologice, dar urmaşii acestora sunt în cadrul AFDPR.
Sărbătoarea de ieri a fost stabilită prin Legea 247/5 decembrie 2011.
Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, în perioada anilor ’50, existau în țară 44 de penitenciare și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici, lagăre în care au pătimit peste 3 milioane de români, dintre care circa 800.000 au murit.
