Un debut asteptat
În debutul stagiunii de toamnă a Clubului de Iniţiativă Literară (CIL), la finele săptămânii trecute a avut loc, la Planetariul USV, lansarea unui nou volum de povestiri fantasy, „Şapte pene dintr-un vis”, apărut anul acesta la editura Cygnus, sub semnătura Bianca-Alexandra Horbovanu, nimeni alta decât nepoata binecunoscutului epigramist Constantin Horbovanu. 
Despre carte a vorbit editorul şi moderatorul manifestării, George Sauciuc, secretarul CIL, care a citit din prefaţa semnată de prof. Mircea Nanu Muntean: „Avem în faţă o mostră de literatură numită pentru adolescenţi, o fuziune dintre urbanfantasy şi încercări moderne de omagiu adus literaturii clasice. Misterul intrigii, pitorescul personajelor, detaliile pastelate ale peisajelor şi ineditul răsturnărilor de situaţie şi al revelaţiilor recomandă povestirile din «Şapte pene dintr-un vis» oricărui pasionat de literatură”.
Şi, cum nu se putea ca de la o lansare de carte sub egida CIL să lipsească un moment umoristic dat de Constantin Horbovanu cu una dintre epigramele sale bine plasate în context, ca şi unul artistic, surpriza muzicală a venit de la talentata Roua Dragotă de numai nouă ani, care şi-a încântat audienţa cu două piese la chitară clasică. Ca deobicei, lansările de carte CIL atrag un public rafinat, printre cei prezenţi sâmbătă numărându-se artistul plastic Constantin Severin, care ne-a anunţat că-şi va lansa o nouă carte, cât de curând, apoi universitarul Marius Eşi, Sorin Morhan de la Blijdorf – Suceava, jurnalistul Ciprian Chira şi, din îndepărtata Brazilie, un cetăţean naturalizat portughez. Dealtfel, nu este pentru prima dată când din diverse colţuri ale planetei poposesc la şedinţele CIL aparţinători ai diferitor naţii.
Dacă scriitorul irlandez Bram Stoker l-a inventat în literatură pe Dracula, un conte misterios din Transilvania sfârşitului de secol XIX, promovând-o turistic fără să vrea, autoarea Bianca-Alexandra Horbovanu îşi imaginează într-una din povestirile inserate în volum, „Vis etern”, o altă existenţă a unui vampir transilvan, tot într-un cadru de veac XIX.
