Teoria nimicului – scenariu

Recent, la editura „Iunis Smart”, a apărut noua carte „Teoria nimicului – scenariu sau Teoria relativităţii extinse”, semnată de arhitectul Doru Olaş. Autorul prezintă, sub forma unui scenariu, teoria unui alt mod de a-şi înţelege omul existenţa. Aflăm că omul, cât şi întregul lui univers existenţial sunt „observaţii observate”, ca holograme, imagini, prin dualismul dintre numărul de observaţii, observate ca materie, şi mărimea observaţiilor percepute prin spirit. Faţă de Teoria relativităţii a lui Einstein, unde relativitatea lucrurilor, ca observaţii, aflate în mişcare, este raportată la omul observator, în scenariul acestei teorii, omul cât şi infinitatea lucrurilor observate sunt atât observaţie, cât şi observator, sau sunt ochiul ca imagine ori ca fiinţă, cât şi observarea ca fiinţare a ochiului.
Omul şi întregul lui univers existenţial sunt holograme, imagini, observaţii sau Creaţii ce cresc ca număr de la 1, 2, 3, spre infinit şi descresc ca mărime de observare de la 1, 0,5, 0,333 spre 0 absolut, raportate la Creator, prin mărimi de Creator absolut, în care Creatorul este perceput prin Nimic ca singurul adevăr 0, al vitezei fără timp, iar mărimile de Creator sunt absolut percepute şi observate prin mărimi de singure adevăruri absolute, descrescătoare de la 1, 0,5, 0,333 spre 0, în funcţie de perioada analizei. Universul existenţial sau observaţile observate, sau Creaţiile se dilată ca număr de observaţii sau ca număr de „timpi”, crescători de la 1, 2, 3 spre infinit şi se contractă ca mărimi de observare, prin mărimi de „viteză” descrescătore de la 1, 0,5, 0,333 spre 0, absolut percepute prin mărimi de Creator absolut, raportate la viteza fără timp 0, percepută prin Creator ca Nimic.
Cartea este mai dificil de înţeles, dar merită a fi parcursă de toţi cei care vor să prospecteze un alt mod de a-şi privi universul lor existenţial.