O şezătoare literară la Muzeul Satului Bucovinean
> Au fost lansate trei cărţi ale editurii Hertzog din Tg. Mureş, coordonată de suceveanul Radu Iaţcu
Într-un cadru pitoresc, cel al Muzeului Satului Bucovinean, vineri, 20 august a.c., a avut loc o „şezătoare literară”, cum s-a exprimat iniţiatorul evenimentului, Radu Iaţcu-iatzco, director al nou înfiinţatei edituri Hertzog. „Şezătoare” la care au fost lansate trei cărţi, „Crisalide în rouă” şi „Ora de colorat” de Nicoleta Angela Hrib, rudă de sânge a renumitului Toader Hrib de la Arbore, unchiul dinspre tată al autoarei, cel care a înfiinţat un muzeu de artă populară în comuna natală, trăitoare de peste 20 de ani în Ţara morilor de vânt şi a lalelelor (Olanda), şi „Poveşti de adormit bunicii”, de Grety-Gertruda Filtzinger. Moderatorii evenimentului au fost Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni (SSB) şi redactor-şef al revistei „Bucovina literară”, scriitorul Valentin Marian şi umoristul Constantin Horbovanu.
„Poezia Nicoletei Angelei Hrib, la debut, este ivită dintr-o plămadă de lumină. Deşi este vorba de anotimpul rece, este o iarnă caldă. Autoarea îşi poetizează propriul univers interior şi exterior «nimfe cu picături de suflet». Ea îşi pune sufletul pe o tipsie de argint. Poezia autoarei este un imn închinat iubirii, dragostei, luminii” a spus scriitorul Alexandru Ovidiu Vintilă. Despre editura Hertzog, preşedintele SSB a apreciat că „deşi este o editură tânără, cărţile au o grafică care conferă un plus de seriozitate, ceea ce denotă grija editorului – foarte atent la detalii – de a se apleca spre cititor, de a face faţă cu brio pieţei editoriale”.
„În România există, la ora actuală, 17.000 de edituri mai mari, mai mici, iar în anul pandemic, să fondez această editură a fost o provocare pentru mine (…). M-am sfătuit, în acest sens, cu trei scriitori şi trei poeţi, eu fiind grafician, nu scriitor. În Franţa, unde am trăit 10 ani, cărţile pentru copii au mare căutare, în special benzile desenate. Multă lume nu înţelege ce înseamnă benzile desenate, interzise la noi pe vremea lui Ceauşescu. Nici Ministerul Învăţământului din România nu pune accentul pe educaţia ce poate fi făcută copilului prin benzi desenate. Dacă unui copil îi dăruieşti o carte fără imagini, el o va arunca…” a spus celor prezenţi Radu Iaţcu. Tot de la el am aflat că, deşi tânără ca existenţă, fondată în 2020, la Tg. Mureş, editura Hertzog – cu o filială la Frankfurt (Germania) –, a atras deja nume consacrate ale liricii româneşti, precum Adrian Alui Gheorghe, inclus deja în colecţia de editură „Cele mai frumoase poezii”.
Radu Iaţcu a explicat importanţa graficii unei cărţi, atrăgând spre editura sa nume consacrate de graficieni, precum Walex Alexandrov şi alţii, primul ilustrând „Ora de colorat” a Nicoletei Angela Hrib. De asemenea, Radu Iaţcu a anunţat, pe viitor, o colaborare editorială cu Societatea Scriitorilor Bucovineni.
„În Islanda, când te duci la cineva în vizită, îi duci o carte; iar unul din trei islandezi a scris o carte. Acolo nopţile polare sunt lungi, ai timp să meditezi, să scrii” a mai spus Radu Iaţcu, încurajându-i pe cei prezenţi să scrie; dar nu în tiparele din anii ’60 ai secolului trecut!
Despre volumul de versuri „Poveşti de adormit bunicii” de Grety-Gertruda Filtzinger, originară din Cacica, Valentin Marian a apreciat, printre altele: „A avut parte de o copilărie fericită, bucurându-se din plin de frumuseţea meleagurilor bucovinene, de dragostea părinţilor săi, de îndrumarea atentă a tatălui (pictor şi scriitor) (…) Momentele pline de încântare şi de savoare, trăite în perioada ingenuă a vieţii, sunt redate cu deosebit şarm de Grety în acest volum de povestiri pentru copii cu vârste între 5 şi 95 de ani (şi chiar mai mult!). Grety-Gertruda Filtzinger este întruparea maximei lui Brâncuşi: «Când ai încetat să fii copil, ai murit demult»”.
Umoristul Constantin Horbovanu, care, la rându-i, îşi va scoate următoarea carte la editura Hertzog, şi-a încântat audienţa cu ale sale „horbovanisme” în ritmul unor întrebări teatrale, cu răspunsuri bine tâlcuite, unul dintre acestea fiind cu privire la anul 1485 când, în Anglia, s-a născut Revelionul, iar marele Shakespeare subtilizând întâmplarea în Richard al III-lea.
