„Lăutarul de pe Muntele Alb”, o poveste despre satul de basm de altădată…

Lumea satului de odinioară, cu poveştile, basmele şi trăirile copilăriei s-a regăsit citită, povestită şi comentată la lansarea cărţii „Lăutarul de pe Muntele Alb” de Viorel şi Georgeta Flutur (editura Hertzog, 2022), desfăşurată sâmbătă, 4 iunie a.c., la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, în Sala de Artă „Elena Greculesi”.

După mesajul de bun-venit adresat auditoriului şi invitaţilor la eveniment, managerul instituţiei, dr. Gabriel Cărăbuş, a dat, pe rând, cuvântul celor care au prezentat cartea, bucurându-se să vadă, din nou, după doi ani pandemici, că publicul revine la asemenea manifestări culturale.

„Cărţile, tablourile, muzica, întrunirile culturale sunt cărămizi puse la baza marelui «palat al culturii». Văd aici, alături de noi, mulţi iubitori de frumos. În sală se află marele ziarist Mihai Sultana Vicol, cel care, în fierberea Moldovei (Republica Moldova – n.n.) de la începutul anilor ’90, a fost singurul care a avut curajul să-i ia un interviu lui Ilie Ilaşcu. (…). Despre carte pot spune că m-am uitat la ea: e colorată, grea şi în niciun caz nu e de la second hand. De unde porneşte acţiunea cărţii? De la un scripcar (lăutar) care înveselea oamenii satului. Într-o zi a venit o apă mare care mare care l-a luat pe scripcar. (…). Nişte copii au un vis urât pornind în căutarea scripcarului. Precum în cărţile americane, finalul poveştii este unul fericit, scripcarul fiind găsit… Se vorbeşte despre Cremona, Stradivarius, despre toată lumea satului care, pe vremuri, o ştiam din poveşti. Iată două maxime din carte: «Acolo trăia o familie frumoasă şi fericită. În casa lor nimeni nu era supărat niciodată» şi «Pădurea se răzbună pe oamenii care îi fac rău»” a spus scriitorul Constantin Horbovanu, recomandând cartea.

„Sunt mai mult autorul moral al cărţii, susţinătoarea, povestea fiind izvorâtă de la nepoţii noştri Mara şi Matei, aici de faţă. Împreună cu soţul meu am format echipa cărţii” a mărturisit Georgeta Flutur.

„Autorii morali ai acestei cărţi sunt Mara şi Matei cu care mergeam la ţară în vizite prelungite, ajungând astfel o fabrică de poveşti pentru copii (…). Multe dintre pasajele cărţii le reciteam şi ne dam cu părerea cum să fie, de pildă, scripcarul Trifan. Nepoţii simt nevoia să li se spună o poveste. Se spune că, după ce a creat lumea, Dumnezeu a inventat bunicii, iar orice dorinţă a lor este dusă la îndeplinire, fără comentarii, de bunici. Comunicarea prin poveste este un reper în educaţia copilului. Bunicii trebuie să comunice cu copiii în forma lor nativă şi primitivă” a susţinut, în faţa celor prezenţi, Viorel Flutur, autorul povestirilor. Tot el a spus: „În poveştile pe capitole trebuia să existe neapărat prinţese, prinţi, vrăjitoare. (…) Copiii trăiau într-un sat, aveau o viaţă liniştită, cu bunicii şi uncheşul Manole fără a fi «agresaţi» de evenimente actuale. (…) Acolo trăia şi un scripcar, care era la fel de important precum preotul şi miliţianul satului. (…) În poveste am adăugat personaje din poveştile cu care am crescut odinioară: Cuvioasa Duminică, Sfânta Vineri (…).”

După ce a adunat un volum consistent de texte selectate, plus imaginile cu drept de autor preluate de pe internet şi prelucrate într-un program special în ideea tipăririi unei cărţi, Viorel Flutur a avut o întâlnire întâmplătoare cu vechea sa cunoştinţă Radu Iaţco, caricaturist, director al editurii Hertzog, care l-a ambiţionat să-şi ducă la bun sfârşit cartea „Lăutarul de pe Muntele Alb”, cu un conţinut bogat în text şi imagine color a lumii satului de odinioară, pierdută azi.

„O imagine face cât o mie de cuvinte… Tânăra editură Hertzog, apărută în anul pandemic 2020, fondată de Radu Iaţco, reuşeşte, prin cărţile de diverse tematici, să aducă un plusvaloare textelor şi prin ilustraţiile aferente, ceea ce foarte puţine edituri izbutesc” a spus semnatarul acestor rânduri, adăugând că „autenticitatea satului tradiţional românesc de odinioară cu poveştile bătrânilor, ale tinerilor, ale bunicilor s-a estompat, rar mai fiind vizibile diferenţele sat-oraş”.

Finalul evenimentului a adus o surpriză: în straie naţionale, micuţa Teodora Mitrofan (5 ani) din Moara Nică a recitat, liber, poezia „Cântec” de George Coşbuc, fiind aplaudată de toţi cei prezenţi.