Extrema Dreapta in Bucovina in viziunea istoricului Radu Florian Bruja

Mai mulţi invitaţi, între care s-au aflat foşti şi actuali studenţi ai Catedrei de Istorie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”-Suceava, au participat marţi, 11 decembrie a.c. în Sala de Artă „Elena Greculesi”  a Bibliotecii Judeţene „I.G.Sbiera” la lansarea cărţii „Extrema Dreaptă în Bucovina”, lucrare ştiinţifică amplă, ce poartă semnătura lector.univ.dr. Radu Florian Bruja. „Lansarea de astăzi constituie un eveniment cultural major dintr-o multitudine de perspective.

Advertisements

Viaţa tânărului coleg Radu Florian Bruja este un roman pe care-l va scrie mai târziu, la vârsta profesorului Mircea Ignat, aflat aici de faţă. El, Radu Bruja,este fiul cel mai vitregit al provinciei, fiind născut lângă Storojineţ, dincolo de partea sârmei ghimpate maghiare. Este fiul adoptiv al Sucevei, aici urmând şcoala generală, gimnazială, liceul, facultatea şi doctoratul la Iaşi. Teza sa de doctorat, foarte bine documentată, cu multe informaţii din arhive, „Carol al II-lea şi Partidul Unic”, apărută în 2006, la Editura „Junimea” are multe lucruri spuse pentru prima dată.

În preambulul cărţii lansate astăzi, Radu Florian Bruja scoate, în 2011, o carte dificilă, îndrăzneaţă „Traian Brăileanu-Studii, documente, încercări literare”.Cine este Traian Brăileanu? Un sociolog, un filozof, un gânditor situat pe acelaşi plan cu Dimitrie Gusti, ale cărui idei sunt receptate în plan mondial”-a spus audienţei prezentatorul lucrării prof.univ.dr. Mihai Iacobescu de la Universitatea „Ştefan cel Mare”. Tot Mihai Iacobescu a ţinut să treacă în revistă, întru completarea prezentării, şi câteva repere din Istoria Bucovinei, curs ce s-a predat la universitatea suceveană şi înainte de 1989, spre a se înţelege mai bine apariţia Mişcării de Extremă Dreaptă în această provincie a României Reîntregite de după 1918. „Sunt unii care mai cred încă că nu trebuie să scriem despre tot ce s-a întâmplat atunci şi, dacă scriem, s-o facem cât mai cuminte, mai degajat, alegând calea de mijloc a lui Aristotel, deci nici la stânga, nici la dreapta. Despre Extrema Dreaptă în România s-au mai scris lucrări de sinteză pe plan naţional. Bucovina, dintre toate provinciile României Unite avea o situaţie aparte: un teritoriu românesc, de care nimeni nu se îndoieşte, o credinţă Ortodoxă, o limbă română şi care, ajunge ca, după 144 de ani de ocupaţie austriacă, de la 1774 la 1918, să fie un mozaic etnic, un conglomerat de 14 grupuri etnice şi 10 confesiuni, iar, conform recensământului din 1910, după unii falsificat, românii constituiau a doua minoritate sau, cum foarte plastic definea situaţia Aurel C. Popovici, „o colonie semi-iudaică”, cu 10 oraşe şi nouă târguri, românii fiind consideraţi un popor de ţărani de la periferia societăţii, după cum vedem în repartiţia populaţiei româneşti: 2% în industrie, 5% în funcţiile administrative şi culturale şi 84% ţărani, de aici şi slaba capacitate de a se afirma în societate. În 1910, ca pondere socială, situaţia se prezenta astfel: everei, nemţi, ruteni, polonezi şi, deci, pe locul cinci, românii. Deci, Extrema Dreaptă în Bucovina, s-a născut din dorinţa românilor de a scoate ţara de pe mâna celor care acaparaseră totul. „-a spus universitarul sucevean, precizând că: „ Atunci când s-a făcut naţionalizarea, 94% dintre proprietăţile din Bucovina erau ale evreilor. Astfel, din 29 de farmacişti, doar unul era român şi 25 evrei şi străini. Bucovina este un teritoriu de studiu complex, complicat, iar Radu Bruja a avut îndrăzneala, pe care a biruit-o, să urmărească fenomenul Extremei Drepte din Bucovina,cu atenţie, dexteritate şi o rigurozitate benedictină, desţelenind pentru prima dată geneza Mişcării de Extremă dreaptă din Bucovina, cartea sa rămânând ca reper de bază pentru multe generaţii, peste ani. Dacă ar fi trăit poetul neamului, Mihai Eminescu ar fi aderat, cu siguranţă, la Mişcarea Legionară.”

Au mai luat cuvântul prof.univ.dr. Ştefan Purici, prorectorul universităţii sucevene, două foste cadre de prestigiu ai Catedrei de Istorie, profesorii Mihai Lazăr şi Mircea Ignat, de asemenea, prezent la manifestare si editorul Dan Mărgărit de la Editura „Cetatea de Scaun” din Târgovişte, unde a apărut, de altfel, cartea universitarului Radu Florian Bruja, editură în regie proprie acreditată A.R.A.C.I.S. Autorul a ţinut să spună, cu umoru-i caracteristic, că „Sunt mai bine de şase ani de când am demarat acest proiect. Colegii îmi spuneau „legionarule”, acum, dacă am să scriu o lucrare despre cealaltă extremă o să-mi zică: comunistule sau troţkistule. Am cules date despre această perioadă din arhivele Serviciului Intern de Informaţii din perioada interbelică Acesta clasa dosarele astfel: probleme economice, sociale şi politice, în care intra şi Mişcarea de Extremă Dreaptă. Am avut curajul să adaug un capitol despre evoluţia Legiunii de după 1948.” Istoricul ne-a declarat că foarte mulţi legionari, după instaurarea Comunismului au plecat peste hotare, stabilindu-se în diverse locaţii de pe mapamond, precum fosta RFG, Argentina, Brazilia ori chiar Australia, murind în exil, iar alţii în închisorile comuniste. A mai luat cuvântul şi poetul Mihai Sultana Vicol care a afirmat audienţei că s-a apropiat de Mişcarea Legionară prin marii Petre Ţuţea şi Emil Cioran, afirmând cu mâna pe inimă că „ de 29 de ani nu m-am despărţit de Mişcarea Legionară.” El a mai subliniat că tatăl lui Zelea Codreanu a fost profesor de istorie la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”-Suceava. Ar fi trebuit să se scrie mai multe lucruri despre acest subiect, cu cât a devenit tabuu după anii 1997, când România a căzut în păcatul Uniunii Europene şi al mondializării, a mai spus Mihai Sultana Vicol. Manifestarea a fost moderată de criticul literar Ovidiu Vinţilă.

Te-ar mai putea interesa...