Doi vizionari întru crez: Humphry Davy şi Grigore al IV-lea Ghica

A sa invenţie, în subteran folosită şi azi, cu multiple îmbunătăţiri, a salvat de la început vieţile minerilor, numită fiind „Lampa Davy” în cinstea lui Humphry Davy (1778-1829). Lampa era foarte sigură, eliminând riscul unor explozii în mină datorită acumulărilor inerente de gaz metan prezente la o anumită adâncime. Tânărul laborant din Bristol şi-a văzut acest vis împlinit în acel an european de cotitură, 1815 şi a urcat treptele ierarhică ca profesor la Royal Institution, apoi ca preşedinte la Royal Society, promovând ştiinţa şi la cei mari şi la cei mici, deopotrivă, fiind totodată şi fondatorul renumitei Grădini Zoologice din Londra, ce şi azi atrage vizitatorii ca un magnet.

În timp ce în Apus invenţiile în lanţ păreau a se ţine, în Răsăritul românesc lumea se debarasa încet, dar sigur, de haina cu dublură a stăpânirii turco-fanariote şi o geană de speranţă se trezi din nou la viaţă pe tronul muntean prin domnia lui Grigore al IV-lea (Ghica Vodă) (1822-1828), un nepot de frate al martirului domn Grigore al III-lea. A reuşit să facă ordine în ţară după dezastrul fanariot, iar călugărilor greci le-a confiscat justificat averile frauduloase dobândite prin metode ilicite, aurul vărsându-se apoi în vistieria Ţării, unde-i era locul. Astăzi, Societatea Filarmonică Română îl pomeneşte peste secole ca fondator, fiind şi un domnitor cu mintea luminată. Cum muscalii reveniră în Ţară la 1828, domnul se retrase înspre Braşov şi muri, se pare, în exil.