Din nou, uniti, la Festivalul-concurs „Rezonante udestene”

În prag de Sânziene, Festivalul-concurs „Rezonanţe udeştene”, ajuns la ediţia a XXIV-a, s-a desfăşurat şi anul acesta la Suceava şi Udeşti, pe durata a două zile, ca întotdeauna vineri şi sâmbătă.

Festivalul a debutat la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, vineri, 21 iunie a.c. După urările de bun venit ale managerului instituţiei, Gabriel Cărăbuş, unul dintre amfitrionii manifestării, au urmat prezentările invitaţilor şi oaspeţilor manifestării, de Ioan Manole de la Centrul Cultural „Bucovina” care a „preluat” festivalul, şi i-a trecut în revistă. Despre festival şi despre „ispitele” unor ani, când s-a trecut de la o denumire arhicunoscută „Magda Isanos – Eusebiu Camilar – Constantin Ştefuriuc” la „Rezonanţe udeştene”, Ioan Manole l-a citat pe Albert Einstein care spunea „Mai degrabă dezintegrezi un atom, decât o prejudecată”. „Festivalul «Rezonanţe udeştene» tezaurizează memoria celor trei şi nu numai, fiind o bucurie asumată că suntem între prieteni, în această zi, la bibliotecă” a mai adăugat Ioan Manole.

Ca în fiecare an se obişnuieşte ca la manifestările „Rezonanţe udeştene” să fie un invitat sau doi speciali, la ediţia a XXIV-a răspunzând invitaţiei organizatorilor Adrian Alui Gheorghe din Piatra Neamţ, scriitor, poet, şi profesor asociat la Facultatea de Muzică din Piatra-Neamț, filială a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, din anul 2005 și până în prezent, şi Liviu Antonesi, scriitor, poet, profesor universitar la Iaşi, al cărui CV, destul de voluminos, cuprinde între 25-30 de cărţi, prima fiind scrisă – eseuri – la Iaşi, pe 14 decembrie 1988. „Propriu-zis, Liviu Antonesi publică de 30 de ani. (…). Imediat după Decembrie ’89 a avut ocazia de a lua multe interviuri cu oameni mari ai culturii române, printre care Monica Lovinescu, spre a-şi da seama cum se vede România din afară prin mai mulţi ochi”. Paul Gorban, autor şi editor, a prezentat Editura „Cartea Românească Educaţional”, o editură destul de tânără care a luat fiinţă în 2017, fondată de Călin Vlasie, cel care a înfiinţat de altfel şi Editura „Paralela 45”. La Editura „Cartea Românească Educaţional”, Viorica Petrovici, prezentă vineri la bibliotecă, şi-a tipărit anul acesta volumul de versuri „Lebăda în zbor”, primul din colecţia de poezie a editurii, după cum am aflat chiar de la Paul Gorban. La „I.G. Sbiera”, a avut loc cea de-a patra lansare a cărţii „Lebăda în zbor”, prima fiind la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, la un târg de carte recent desfăşurat. Poeta Mihaela Grădinariu aprecia despre poemele din „Lebăda în zbor”: „Volumul este o aripă, iar cititorul a doua. Am viziunea unul volum fractalic în care poemele curg din unul în altul, fiind, dacă vreţi, şi un volum iniţiatic”.

Preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni (SSB) Alexandru Ovidiu Vintilă, care a fost şi membru al juriului festivalului, spunea despre Adriam Alui Gheorghe că „este un publicist de atitudine, retorica poeziei sale fiind viaţa văzută sau presimţită. Poemele cu îngeri inaugurează o interogaţie asupra lumii. Poezia sa este un punctum, o reaşezare continuă a poeziei în poezie”. Tot Ovidiu Vintilă şi-a adus aminte cu plăcere că „prin 2003 cred, la o ediţie a festivalului, la Udeşti, am luat premiul «Constantin Ştefuriuc». Udeştiul în sine a rămas în sufletul meu. Este un teritoriu al poeziei. Orice întoarcere la Udeşti, rămâne pentru mine pe retina memoriei”.

Nu puteau lipsi şi momentele anecdotice, unul dintre ele fiind prezentat de însuşi Adrian Alui Gheorghe: „Cu mulţi ani în urmă, activam la catedră la una dintre şcolile de la Pipirig (localitate în jud. Neamţ – n.n.). Aveam vreo cinci profesoare de limba română, pe care regretatul poet Emil Brumaru le cunoştea. Într-o zi mi-a dat câteva cărţi recent atunci apărute, cu autograful lui pentru colegele mele. Marele meu noroc e că nu au ajuns la ele cărţile cu autografele, căci, uitându-mă pe pagina de gardă cu autograful lui Brumaru, m-am înroşit eu ce dedicaţii cu substrat erau acolo. Aşa că, m-am dus la cooperaţie, am cumpărat încă un set de cărţi scrise de Brumaru şi am dat eu în numele lui Brumaru, autografele…” Tot el a mai spus: „În ziua de azi, poezia este o oază de normalitate, într-o lume care a înnebunit parcă în post, istorie unde găsim numai rămăşiţe culturale”.

Un alt moment al manifestării de vineri l-a constituit lansarea volumului trei al colecţiei de reportaje „Trasee de reporter” (Editura „Muşatinii”), a regretatului om de radio, Mircea Motrici, el însuşi un fiu al Udeştilor, colecţie de care se ocupă soţia, Rozalia Motrici, „adunând migălos, reportaje chiar din anii ’80” după cum s-a exprimat scriitorul Nicolae Cîrlan. La bibliotecă s-a mai desfăşurat şi un moment artistic muzical-lectură. Din creaţia lui Eusebiu Camilar şi a lui Mircea Motrici a recitat pe dinafară fragmente întregi tânăra Adela Şulea, o prezenţă notabilă la asemenea manifestări. Pentru a nu fi bănuit de lipsă de ţinere de minte, voi enumera câţiva invitaţi care s-au alăturat festivalului şi la Suceava, şi la Udeşti, mulţi din aceştia participând constant încă de la debutul festivalului: scriitorii Ioan Ţicalo, Mircea Aanei, Constantin Horbovanu, Emil Simion, Liviu Popescu – unul dintre fondatorii festivalului – Ioan Mateiciuc de la Siret, George Sauciuc, secretarul Clubului de Iniţiativă Literară (CIL), Nicoleta Dabija de la Apollonia Tv, Călin Brăteanu de la Centrul Cultural „Bucovina”, maestrul Mihai Pânzaru-PIM şi alţii, o listă destul de lungă. A doua zi, sâmbătă 22 iunie, la Primăria Comunei Udeşti oaspeţii şi invitaţii au fost primiţi cum se cuvine, cu o plăcintă, de primarul comunei, Cristea Ostrovan, după care s-a mers la biserica satului cu hramul „Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, unde s-a ţinut pomenirea oamenilor de vază ai comunei care nu mai sunt printre noi. Iar, dacă tot vorbim de cei plecaţi dincolo, într-o lume mai bună, cu siguranţă, un moment deosebit, devenit o tradiţie a festivalului s-a consumat la mormântul fostului coleg de redacţie, Constantin Ştefuriuc sau Titi pentru apropiaţi. Colegii de la cotidianul „Crai nou” se ocupă de acest moment de aducere aminte, pe pomelnic fiind trecuţi toţi cei dragi din corpusul redacţional care, alături de Titi, ne privesc de undeva de Sus, lăsându-ne pe noi să-i pomenim. Slujba a fost oficiată de preoţii Adrian Bărghier şi Stelian Grădinariu, iar elevii inimoasei învăţătoare Aneta Iacob, îmbrăcaţi în straie populare au recitat din creaţia poetului Constantin Ştefuriuc (+1994). Uitându-se în zare, colegul de redacţie Dumitru Teodorescu a făcut remarca: „Din Bucovina, îmi arunc privirile peste apă, spre Regat”. La Udeşti, pe graniţă, a luat fiinţă în 1899 „Cabinetul leptura sub Oadeci”, din dorinţa sătenilor de a-şi păstra nealterată fiinţa naţională, supusă în Bucovina austriecilor. La Căminul Cultural „Mircea Motrici” s-au decernat premiile „Rezonanţe udeştene” după o atentă jurizare a Centrului Cultural „Bucovina” şi a SSB-ului, enumerând finaliştii: Poezie: Marele Premiu „Magda Isanos” – Cosmin Pârghie Suceava, Denisa Arcip, premiul I, premiul II – Emilia Nedelcoff, premiul III – Raluca Panait (Caracal) Cristina Maria Crudu, Denisa Ștefana Popa, Nicoleta Florescu – menţiune specială. Antonia Mihăilescu, premiul revistei „Hyperion”, Botoșani, Ionut Cătălin Panţiru, premiul revistei „Orașul”, Cluj-Napoca, Teodora Vlădianu, premiul revistei „Bucovina literară”. Proză: Marele Premiu „Eusebiu Camilar” – Horia David Munteanu, Violeta Alina Ţibuleac, premiul I, premiul II – Denisa Ștefana Popa, Reportaj: Violeta Alina Ţibuleac, premiul I, Denisa Ștefana Popa, premiul al II-lea, Anastasia Roșioru, premiul al treilea.

Premiul „Constantin Ştefuriuc” a fost oferit, din partea redacţiei, Nicoletei Florescu din Salcea. Punctul terminus al festivalului a fost, ca în fiecare an, la Casa memorială „Mircea Motrici”, unde participanţii, s-au adunat pentru a-şi prezenta creaţiile premiate şi a lectura chiar din „căruţa cu poveşti”, termen ce-i aparţinea plastic altui poet dispărut, Ion Cozmei. Deşi s-a suprapus întrucâtva cu „Zilele Sucevei”, Festivalul „Rezonanţe udeştene” a adunat prieteni pasionaţi de poezie, literatură, muzică, la un alt pelerinaj, al literelor.