Batalia de la Stalingrad la „Primavara Poetilor”
În contextul mai larg al unei suite de manifestări reunite sub genericul „Primăvara Poeţilor”, adică a XIX-a ediţie pe plan internaţional francofon şi a XII-a în România, vineri, 17 martie a.c., la Planetariul Observatorului Astronomic din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”-Suceava a avut loc, 
în parteneriat cu Societatea Ştiinţifică „Cygnus – Centru UNESCO şi Clubul de Iniţiativă Literară (CIL) o dublă lansare de carte tematică care poartă semnătura scriitoarei Angela Furtună, volumele de versuri: „Elegii din infern” şi „Elegiile de la Stalingrad”.
La invitaţia moderatorului manifestării, prof. Mircea Nanu Munteanu, a luat cuvântul lect.univ.dr. Vlad Gafiţa de la Catedra de Istorie a USV care a vorbit, în numele celuilalt invitat, conf.univ.dr. Florin Pintescu, care nu a putut fi prezent aşa cum se anunţase, despre celebra Bătălie a Stalingradului ca parte componentă a Operaţiunii Armatei Germane cu numele de cod „Operaţiunea Barbarossa” declanşată contra Uniunii Sovietice pe 22 iunie 1941. La această bătălie celebră a Celui De-Al Doilea Război Mondial au participat cu prinos de jertfă Armatele a III-a şi a IV-a Română. „Dr. Christian Hartman, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie Contemporană din Munchen şi conferenţiar la Academia Militară din oraşul amintit afirma că: Cel De-Al Doilea Război Mondial a fost o confruntare existenţială între cele două mari mişcări totalitare ale secolului al XX-lea (…). Amândouă, Germania Naţional Socialistă şi Uniunea Sovietică Stalinistă, s-au implicat în această luptă ca în propriile cruciade.” – a spus celor prezenţi universitarul sucevean, Vlad Gafiţa. El a reamintit apoi faptul că în componenţa operativă a Wehrmacht-ului pe Frontul de Est s-au aflat numeroşi voluntari din statele aliate Germaniei Naziste conform următoarelor cifre: 800.000 de maghiari, 500.000 finlandezi, 500.000 de români, alături de alte etnii. În prelegerea sa academică, Vlad Gafiţa a trecut în revistă cu lux de amănunte contribuţia Armatelor Române la Bătălia Stalingradului, sacrificiile acesteia care se desprind din mărturiile de front ale unor supravieţuitori cărora în zilele noastre li s-au luat interviuri, alţii preferând să-şi scrie memoriile. Un astfel de memorialist combatant a fost Tudor Nandriş, distins medic militar, care, scăpat din încercuirea Armatei Roşii se întoarce în localitatea de reşedinţă, Rădăuţi şi consemnează reacţiile tineretului non-combatant din spatele liniei frontului: „Când priveam în localurile publice, în bodegi şi restaurante şi le vedeam pline de tineri de vârsta mea care chefuiau cu femei şi nici nu le păsa că ţara se află în război, îmi venea pur şi simplu rău. Iată, pentru cine trebuie să lupt şi să mă sacrific?! Pentru aceşti „trântori ai societăţii”. M-am întors acasă adânc mâhnit…” Atât în opinia universitarului sucevean, cât şi a Angelei Furtună, pasionată deopotrivă de Cel De-al Doilea Război Mondial, cât şi de Războiul Rece, ca „o consecinţă a Celui De-al Doilea Război Mondial”, după cum s-a exprimat în alocuţiunea sa, „Relatările medicului militar Tudor Nandriş referitoare la Bătălia Stalingradului, chintesenţiază destul de precis comportamentul trupelor române de la caz la caz în această amplă operaţiune: amestec de eroism şi laşitate, de tărie sufletească şi ticăloşie morală (din partea ostaşilor), de conducere eroică a trupelor sau de părăsire a acestora (din partea comandanţilor). Prin cele două cărţi lansate în cadrul „Primăverii Poeţilor”, scriitoarea Angela Furtună a vrut să aducă un omagiu soldatului român care s-a sacrificat pe câmpurile de luptă ale Celui De-Al Doilea Război Mondial (WWII, nume generic în literatura de specialitate, n.n.), liderii lumii de atunci prea puţin păsându-le de condiţiile de luptă ale combatanţilor din ambele tabere care erau priviţi drept „carne de tun pentru reglarea conturilor politice”. La manifestare a fost prezent şi Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera”, la rându-i istoric de profesie şi crez.
