Un diplomat şi un mărturisitor: Andre Hercule de Fleury şi Sfântul Ierarh Teodosie de la Brazi

Zice o vorbă românească veche din popor că fiecare pom are o umbră a sa, la fel ca şi fiinţa umană dealtfel. Însă cert este că „umbra” regelui Ludovic al XV-lea al Franţei, începu să prindă contur odată cu primul său an de domnie, 1715, în persoana cardinalului Andre Hercule de Fleury (1653-1743), omul care de facto conducea Franţa. Această „umbră” benefică s-a tot mărit de când a preluat funcţia de premier la 1726, lărgindu-se peste hotare în diplomaţie, împiedicând regatul francez să se implice în conflicte militare pe bătrânul continent. A diminuat la maxim tensiunile dintre Regatul Unit de peste Canal şi al său rival iberic Spania, îndepărtând războiul ce bătea la poarta Franţei. Astfel, îi dădu suveranului său o domnie liniştită şi plină de plăceri curteneşti în întortocheata şi versatila Curte de la Versailles.

Advertisements

Întru acea vreme, trăia în Ţara de Jos a Moldovei, născut în pitorescul ţinut al Vrancei, un om foarte îmbunătăţit duhovniceşte, pe numele său Teodosie, viitorul ierarh al Moldovei, Teodosie de la Brazi (1652-1694), care, lăsând cele lumeşti păşi de timpuriu pe urmele Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. Aflând Sfatul Ţării de virtuţile sale l-au ales Episcop de Rădăuţi în Ţara de Sus la 1670, iar un an mai târziu păstori şi ca Episcop al Romanului. Cum mitropolitul Moldovei, Dosoftei, fusese silit să plece în pribegie în Ţara Leşească, domnul Petriceicu l-a ales, cam în contra voinţei sale, pe Teodosie în scaunul mitropolitan. Dar domniile se schimbă, ca şi soarta omului, iar când Dumitraşco Vodă veni în scaun, mitropolitul nostru aspru mustrându-l că a căzut la pace cu tătarii, decât să-i alunge, a fost scos din scaunul mitropolitan, începând lungul calvar al muceniciei sale.Arhiereul nostru se sălăşlui când în părţile Focşaniului, când la Bogdana. Lângă Focşani reconstrui Mănăstirea Brazi pe care o închină Muntelui Athonului, în Grecia. Aici îşi găsi obştescul sfârşit şi mucenicia, Sfântul Teodosie de la Brazi, când tătarii năvălind în miez de noapte spre a jefui lăcaşul de închinăciune l-au prins şi aprig l-au decapitat primind cununa vieţii veşnice.

Te-ar mai putea interesa...