Un antrenor sucevean absolvent al Academiei de pilotaj BMW

La începutul acestei săptămâni m-am reîntâlnit cu prietenul meu din copilărie, suceveanul Ovidiu Jelea, despre care am mai scris în ziar cu ocazia rezultatelor excepţionale pe care le-a obţinut cu echipa sa de copii practicanţi de karate de la Palatul Copiilor din Bucureşti, ori atunci când s-a întors din expediţiile făcute în timp de iarnă pe vârfuri montane precum Mont Blanc (4810m) sau Elbrus (5642m), sau atunci când a lansat proiectul său video, numit “Vagabond”, care presupune realizarea de filme documentare cu oameni care şi-au urmat visurile şi au reuşit să le îndeplinească. BMW
Bucuria revederii a fost completata de surpriza pe care am avut-o aflând cum au decurs pentru el ultimele doua săptămâni. Imediat m-am gândit ca aceasta întâlnire îmi oferă oportunitatea unui interviu, aşa ca l-am rugat pe Ovidiu să îmi dedice câteva minute.

Advertisements

AP: Înţeleg ca ai fost in Germania in ultimele doua săptămâni. Cu ce ocazie?
OJ: Am participat la BMW Instructor Academy, în Maisach. Este un curs de două săptămâni care te pregăteşte pentru a fi capabil să coordonezi evenimente BMW Driving Experience şi unde 12 participanţi au ca obiectiv final să devină instructor certificat BMW.
AP: Cum de ai luat decizia să participi la BMW Instructor Academy? Te gândeşti la o reorientare profesională?
OJ: Ca să participi la BMW Instructor Academy trebuie să îndeplineşti patru condiţii de bază: să treci examenul de evaluare supervizat de către traineri certificaţi BMW, să vorbeşti fluent engleza, să ai aptitudini de condus “peste majoritate”, cum le numesc ei, sa deţii deci tehnici solide de prezentare. În cazul meu, am reuşit să trec de primul pas cu succes evaluat fiind de către pilotul de raliuri Claudiu David, care este în acelaşi timp BMW International Senior Driver Trainer, iar de anul acesta având şi statutul exclusivist de “train the trainer” la renumita şcoală BMW Driving Experience, cu o tradiţie de 37 ani. Claudiu şi-a înfiinţat o companie care organizează evenimente auto, “Emotions by Motion”. L-am întâlnit cu ocazia unei întruniri BMW Club România, când m-a abordat ca să afle detalii despre expediţia pe care am făcut-o cu BMW-ul meu E34, pe timp de iarnă, până la Cercul Arctic şi apoi până în Caucaz. Ne-am împrietenit atunci şi i-am propus să devină eroul primului episod al proiectului video “Vagabond” pe care urma sa îl lansez. Acum, el a fost cel care mi-a propus să particip la BMW Instructor Academy şi să mă alătur echipei lui.
AP: Interesantă înlănţuire de evenimente şi proiecte. Bănuiesc că ai acceptat fără să clipeşti.
OJ: Da, a fost într-adevăr un lanţ de evenimente interesant. De la bun început am simţit ca acest proiect video este unul care merita sa-i dedic toată energia, satisfacţiile fiind pe măsură. Acum, chiar înainte de relansarea proiectului într-o noua formă, de data aceasta una monetizabilă, a venit şi una dintre realizările concrete oferite de acest proiect video: participarea la BMW Instructor Academy. In ceea ce priveşte decizia, nu a fost deloc una simplă. Exact în perioada de două săptămâni cât a durat cursul BMW, echipa de copii pe care o antrenez a avut doua concursuri de karate, dintre care unul de importanţă majoră: Campionatul Naţional. Aveam deci două concursuri de karate în România și BMW Instructor Academy în Germania, toate în același timp. Cum să aleg? Ce să aleg? Mi le doream pe ambele, astfel încât soluția a fost oarecum clară: să le fac pe ambele. Dar după soluție, mai multe întrebări s-au ivit. Vor reuşi copiii mei să se antreneze singuri timp de două săptămâni, chiar înainte de cel mai greu concurs din an? Vor reuși performanţe maxime la Campionatul Naţional, în absenţa mea? Voi reuși eu să țin ritmul cu ceilalți nouă participanți la Academie, toţi cu experienţă solidă în curse? Voi reuși să trec testele teoretice și practice dificile de la sfârșitul cursului, având în vedere că toate lucrurile învăţate la Academie urmau să fie complet noi pentru mine? Trebuie să spun că, pentru un profesionist, a combina cele două variante suna într-adevăr a nebunie. Se spune că, dacă alergi după doi iepuri în acelaşi timp, probabil nu vei prinde niciunul. Rațiunea îmi spunea să analizez pragmatic opțiunile și să aleg calea cea mai sigură. Dar vocea interioară a decis: chiar dacă suna imposibil, vom reuși să o facem.
AP: Şi, ai reuşit?
OJ: În aceste două săptămâni copiii mei au câștigat în România, reprezentând Palatul Naţional al Copiilor, 103 medalii: 32 de medalii de aur, 30 de medalii de argint și 41 de bronz. Au reuşit să îmbunătățească recordul echipei cu 12 noi titluri de Campion Naţional, dovedind, încă o dată, că ei formează cea mai tare echipă de copii practicanţi de karate din România. În același timp, în Germania, eu am reușit să devin BMW Driving instructor.
AP: Incredibil! Ce rezultate spectaculoase! Cum au reuşit copiii?
OJ: Antrenamentele au fost ţinute de copiii cu grad mai mare şi cu mai multa experienţă în competiţii. Ei i-au pregătit pe ceilalţi, în acelaşi timp corectându-se şi sprijinindu-se între ei. A fost o responsabilitate mare, pentru că am decis sa înscriu la acest campionat câţiva copii care nu au mai participat niciodată la competiţii. Aceşti copii, pregătiţi de alţi copii, susţinuţi la concurs de alţi copii, s-au întors acasă vice campioni naţionali. Energia şi cooperarea din această echipă sunt extraordinare. Bineînţeles, un suport major a venit din partea echipei de părinţi. Toate sarcinile au fost împărţite între ei, de la înscriere până la rezolvarea chestiunilor legate de transport, cazare, mesă şi sprijinirea sportivilor. În spatele celei mai tari echipe de copii este cea mai tare echipă de părinţi. Fără ei, nimic nu ar fi fost posibil!
AP: Cum a fost pentru tine la Academie?
OJ: A fost o provocare. Adrenalină în fiecare zi, de fiecare dată când eram la volan. În afară de asta, timp de doua săptămâni am fost obligat sa îmi folosesc la maxim toate rotiţele mecanismului, cum îmi place să spun şi asta mi-a plăcut mult. Urăsc sarcinile care presupun chestii repetitive, care îţi uzează la maxim doar o rotita. La BMW Instructor Academy am fost la capacitate maximă sută la sută din timp si, cu toate acestea, am fost şi sub presiune, pentru că nu am avut niciodată sentimentul liniştitor că, indiferent de situaţie, voi lua examenul final. In fiecare secundă aflai o informaţie nouă care putea să se regăsească într-una dintre întrebările testului, tot timpul trebuia să mă concentrez la maxim asupra exerciţiilor practice, pentru că baremele erau foarte ridicate. În plus, echipa care a participat anul acesta a fost una foarte bună, toţi ceilalţi având fie un trecut sportiv în diverse concursuri auto, fie experienţa necesară în organizarea de evenimente, fie ambele. Am fost zece studenţi: doi americani, doi indieni, doi italieni, doi germani, o unguroaica şi un român. Singurul meu avantaj a fost faptul că, în excursiile pe care le-am făcut cu Claudiu David, am avut întotdeauna parte de lecţii de pilotaj. De la poziţia corectă la volan, până la conducerea efectivă, toate îmi fuseseră explicate clar şi precis de Claudiu, astfel că le înţelesesem deja.
AP: Ce urmează acum?
OJ: Mă întorc la copiii mei ca un om nou. Cu o mulțime de informații foarte utile, care vor lansa echipa noastră atât de departe în viitor încât nimeni nu-şi poate imagina cu adevărat ceea ce urmează. În ceea ce mă priveşte, nu numai că am reușit să devin BMW Instructor, dar am învățat cum să fiu un antrenor mult mai bun, de la unii dintre cele mai buni antrenori din lume. Tehnicile, structura, abordarea, au fost în totalitate la cel mai înalt nivel posibil. Aceasta Academie este cu adevărat o experiență care-ţi schimbă viaţa şi ceea ce-ţi oferă este cu adevărat prețios. Mai presus de toate însă, mă întorc ca un om care tocmai şi-a sculptat în inimă sentimentul că nimic nu este imposibil. Și vreau să împărtășesc această trăire cu copiii mei, ca recunoștință pentru faptul că m-au ajutat să simt acest lucru.

You may also like...