De când televiziunea noastră naţională şi-a revenit la normalitate, transmiţând, după ani şi ani, un Mondial de fotbal, competiţie găzduită în premieră de Federaţia Rusă, cel mai întins „imperiu” de pe glob, românii au putut vedea o altă faţă a Federaţiei Ruse. Însă nu despre fotbal vreau să vă scriu în câteva rânduri, ci despre percepţia Rusiei la ora actuală, când i-am văzut cele mai moderne arene, cele mai frumoase oraşe de dincolo de Urali. Demersul meu ca istoric vizează un eventual răspuns la întrebarea capitală: Am fi putut vorbi şi astăzi despre Rusia ţarilor?…
Se ridică problema cum, la 1917, după 300 de ani pe tronul Marii Rusii, ultimilor Romanovi, Ţarul Nicolae al II-lea „cel Sângeros” (1868-1918) şi a sa consoartă Alix de Hessa Darmstadt, devenită ulterior ţarina Alexandra Feodorovna, le-au scăpat printre degete trei secole de istorie? Răspunsul l-a oferit recent binecunoscuta profesoară universitară britanică Suzannah Lipscomb, cadru didactic la University of East Anglia.
Ea a studiat la Arhivele Naţionale ale Federaţiei Ruse, aflate la Moscova, câteva dintre cele 472 de scrisori păstrate din corespondenţa dintre Nicolae al II-lea, aflat pe front în Primul Război Mondial încă din 1915, şi Alexandra Feodorovna rămasă acasă să conducă un imperiu. În taină, miniştrii ţarişti spuneau despre ţarină: „O femeie de fier şi multă prostie găseşti la ţarină cât nu încape în toată Rusia” (sic!). more »