Premiile Fundaţiei Culturale a Bucovinei au fost decernate

 


> Cu acest prilej au fost înmânate şi premiile concursului „Un secol de la Marea Unire”

Advertisements

A doua zi după ce Sfântul Nicolae a fost darnic cu fiecare dintre noi, la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, într-un cadru festiv, a fost rândulFundaţiei Culturale a Bucovinei să-şi cinstească, la An Centenar, condeieriiseniori în ale scrisului bucovinean care au omagiat în operele lor străduinţele  înaintaşilor de a realiza România Mare, configurată după 1918. Cu acest prilejsolemn, după cuvântul ec. Vasile Rusu, preşedintele Fundaţiei Culturale aBucovinei, şi intonarea Imului de Stat, a avut loc festivitatea decernăriipremiilor Fundaţiei la cea de-a XXIV-a ediţie a evenimentului.

Manifestarea a debutat cu oferirea celor trei premii acordate în urmaconcursului de istorie „Un secol de la Marea Unire” organizat de cotidianulnostru, alături de Fundaţia Culturală a Bucovinei, Institutul Bucovina dinRădăuţi al Academiei Române şi Universitatea „Ştefan cel Mare”. Concursul aconstat din 25 de întrebări pe baza serialului „Câteva reflecţii la un veac de la prima conflagraţie mondială”, cuprinzând articole semnate şi publicatesăptămânal, lunea, în perioada decembrie 2012 – aprilie 2018 de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu. Mai apoi, serialele au zămislit o carte, de acelaşi autor,„Reflecţii privind România Mare (zămislire, evoluţie, prăbuşire)”, Ed. ArvinPress (2018). Premiile au fost decernate de ec. Vasile Rusu următorilor câştigători: premiul I (2000 lei) – Felicia Elisabeta Guriţă din Dumbrăveni,premiul II (1500 lei) – Gabriela Olaru din Râşca şi premiul III (1000 lei) Gheorghe Silea, Frasin. Juriul a fost alcătuit din ec. Vasile Rusu, preşedintele Fundaţiei Culturale a Bucovinei, Vasile Păvăleanu, Alis Niculică (secretar ştiinţific), Dumitru Teodorescu directorul, şi redactorul-şef al cotidianului „Crai nou”, Liviu D. Clement. În afară de aceste premii, însoţite şi de diplomele aferente, au mai urmat decernarea efectivă a premiilor Fundaţiei.

 Un Premiu de excelenţă a fost decernat prof. univ. dr. Mihai Iacobescu pentru „întreaga sa activitate laborioasă ca membru al fundaţiei de la întemeierea ei până în prezent, pentru opera sa privind istoria Bucovinei, operă care îl consacră drept cel mai important istoric român contemporan, care s-a aplecat asupra destinului provinciei”, după cum l-a recomandat ec. Vasile Rusu. Premiile „Cărţile Centenarului” au fost acordat în continuare lui  Mihai Aurelian Căruntu, „Unirea Bucovinei cu România (1918), Suceava, Ed. Karl A. Romstorfer (2018); Doina Cernica, Maria Toacă, „Dulce-amar de Bucovina”, Suceava, Ed. Muşatinii (2018); acad. Alexandrina Cernov (editor), „Fântâna Albă – Golgota neamului”, Putna, Ed. Nicodim Caligraful (2018); Dumitru Covalciuc, „Membrii Consiliului Naţional Român din Bucovina ales la Adunarea Constituantă din 27 octombrie 1918”, Cernăuţi, Ed. Druk Art (2017); Mihai Eminescu „La Bucovina”, ed. II-a revăzută de Nicolae Cârlan, Suceava, Ed. Lidana (2018); Cezar Straton, „Basarabia şi Bucovina”, vol. I „Publicistica” şi vol. II „Dicţionar”, Odobeşti, Ed. Salonul Literar (2018); Vasile Tărâţeanu (editor), „Unirea Bucovinei cu România. Antologie de documente, hotărâri, declaraţii, adresări, apeluri, telegrame, acte, protocoale unioniste”, Bucureşti – Brăila, Ed. Academiei Române, Ed. Istros (2018); Maria Toacă, cu două cărţi, „Drumuri de dor prin ţara dragă”, Cernăuţi, Ed. Misto (2018) şi „Martiri români din infernul foametei”, apărută la Cernăuţi, anul acesta. Despre bogata experienţă a autorilor a vorbit pe larg ec. Vasile Rusu, mulţi dintre aceştia semnând de-a lungul anilor în paginile cotidianului „Crai nou”. Diplome speciale au fost oferite lui Gheorghe Bobână (Rep. Moldova), „Istoria filozofiei româneşti: vol. I-II”, Chişinău (2017) şi dnei Ana Pascaru, realizatoarea conferinţei consacrate Marii Uniri, „Un secol de filosofie românească”, Chişinău, aprilie 2018.

Prezentarea celor două cărţi lansate ieri la Biblioteca „I.G. Sbiera” – „Reflecţii privind România Mare (zămislire, evoluţie, prăbuşire)” şi „La Bucovina”, ed. II-a a fost făcută de Ovidiu Vintilă, redactorul-şef al revistei „Bucovina literară”, în surdină auzindu-se ca o prelingere de dulce izvor „Balada” lui Ciprian Porumbescu. Ne-a reţinut atenţia în mod special discursul acad. Alexandrina Cernov de la Cernăuţi despre Bucovina care ne doare, despre drama românilor, ca şi a altor etnii, cărora li se impune scoaterea limbii materne din serviciile liturgice, impunerea limbii ucrainene în instituţiile de învăţământ cu predare în limba maternă româna, teama supravieţuitorilor colectivizărilor sovietice sau a deportărilor în îngheţata Siberie de a vorbi despre acele drame. Dna Alexandrina Cernov a spus că procesul de impunere a limbii ucrainene se face treptat prin bilingvism, iar la o grădiniţă din Mahala (o suburbie a Cernăuţilor – n.red.), micuţilor li se vorbeşte timp de două zile pe săptămână numai în ucraineană. Academicianul nord-bucovinean, pe marginea documentării cu privire la aceste drame ale istoriei contemporane trăite de români, mai pregăteşte câteva cărţi despre colectivizare, deportări, situaţia bisericilor de acolo.

Câteva cuvinte pertinente despre cartea prof. Mihai Iacobescu cei prezenţi le-au auzit din gurauniversitarului sucevean Vlad Gafiţa, el însuşi predând studenţilor istoriazbuciumatei Bucovine.   În pofida unor dificultăţi financiareinerente, evitându-se falimentarea fundaţiei – după cum au aflat cei prezenţi în număr mare de la ec. Vasile Rusu –, Fundaţia Culturală a Bucovinei a reuşit şi anul acesta, al Centenarului, să organizeze cu brio manifestarea anuală de la care n-au lipsit elevii unei clase a XII-a, profil umanist, de la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”. 

Te-ar mai putea interesa...