Inventatorul şi domnul cel fugar: Alessandro Volta şi Mihail Şuţu

S-a născut şi a inventat în Epoca Luminilor, când Europa per ansamblu dădea o altă valoare cunoaşterii ştiinţifice, prin experiment. Alessandro, conte de Volta (1745-1827) aduna prin prelegerile sale ţinute la Padova, o cetate a luminilor, mulţi adepţi. Dar, ceva mai la sud, în oraşul papal şi universitar Bologna, Luigi Galvani, fiziolog, demonstra că Europa era încă în umbră. Acesta a reuşit să conecteze două metale diferite la ambele capete ale piciorului unei broaşte moarte, membrul mişcându-se. Contrariat, Volta demonstrează că şi fără piciorul bietei reptile, un contact între două metale diferite produce curent.

Advertisements

După o vreme a inventat bateria voltaică, care, dezvoltată şi îmbunătăţită în timp ne face azi viaţa mult mai uşoară, de la staţiile spaţiale internaţionale şi până la banalul telefon mobil. Demonstraţia cu bateria în faţa lui Napoleon Bonaparte, i-a adus lui Volta titlul de conte şi directorul Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Padova şi şeful catedrei de fizică timp de 35 de ani. Colegii săi de mai târziu nu l-au uitat şi au creat o unitate de măsură a diferenţei electrice, Voltul. Întru acea vreme de lumini şi umbre, la Răsărit de Carpaţi, un domnitor nu se putea dezice de ale sale sanguine convingeri greceşti. Mihail Şuţu (1784-1864), domnind la Iaşi între 1819-1821, i-a favorizat pe eterişti, în detrimentul mişcării lui Tudor Vladimirescu, din statul prieten Ţara Românească, cuprinsă de vâlvătaia Revoluţiei. Jocul său de culise cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, căruia i-a favorizat, fiind de-un neam, intrarea în Moldova, avea să-l coste scaunul. De frica turcilor, fuge în Basarabia şi de acolo în Austria. Este arestat în două rânduri, întemniţat fiind inclusiv în temuta închisoare cehă de la Brno, iar după ispăşirea pedepsei îmbrăţişează definitiv cauza grecească, stabilindu-se la Athena, de unde coordonează mişcarea de eliberare a Eladei de sub turci, devenind dintr-un domn moldav, un erou al Greciei Moderne.

Te-ar mai putea interesa...