Împăratul „mexican” şi filologul român: Maximilian de Habsburg şi Timotei Cipariu

Dramatica sa execuţie în faţa plutonului de trăgători republicani de la Queretaro din Mexic, în fatidicul an 1867 este fin surprinsă de pictorul francez Edouard Manet şi ne ridică fireasca întrebare, ce căuta în Mexic un os împărătesc de Habsburg, arhiducele Maximilian (1832-1867), fratele renumitului împărat austriac Franz Joseph? Răspunsul îl găsim în Franţa imperială a lui Napoleon al III-lea care-şi dorea o împărăţie europeană în Mexic, silindu-l pe arhiducele nostru să accepte cu greu coroana, ţara trecând prin mai multe războaie civile de independenţă faţă de coloniala Spanie. În anul 1861 represivul regim republican al preşedintelui Santa Anna, a fost înlocuit cu cel liberal al preşedintelui de vrednică pomenire pentru naţia mexicană, Benito Juarez, dar, invazia Mexicului de către francezi la 1863 l-au impus la tron pe Maximilian, un om total nepopular şi nedorit de mexicani.
Când arhiducele austriac a început să execute conducători liberali, simpatizanţi ai lui Benito Juarez, mexicanii l-au părăsit, fiind prins de o juntă militară şi executat pe merit, mai apoi. Ceva mai norocos în faţa destinului istoric a fost filologul şi teologul român Timotei Cipariu (1805-1887), unul dintre cei mai iluştri cărturari ardeleni din Veacul Naţiunilor. De la profesor gimnazial şi de seminar teologic greco-catolic la Blaj, o capitală transilvană a culturii, apoi director de tipografie diecezană, se implică activ în Revoluţia de la 1848, fiind secretarul Adunării Naţionale de la Blaj. Prin Timotei Cipariu, cererile delegaţiei române din Transilvania au fost aduse la cunoştinţa împăratului de la Viena. Dieta Transilvaniei de la Sibiu l-a ales ca deputat, timp de numai un an 1863-1864. Pe tărâm cultural tipăreşte primul ziar românesc cu caractere latine şi fondează Societatea Culturală „Astra” şi Societatea Academică Română, devenită Academia Română la 1879. Astfel, Timpotei Cipariu intră în istorie ca întemeietorul filologiei române.