Doua cosmaruri reale in unul

Dacă v-aţi propus în calitate de părinţi biologici sau, după caz, adoptivi, să oferiţi celor mici o păpuşă, decideţi-vă dacă faceţi un gest firesc sau, cine ştie, poate unul necugetat cum veţi afla din această poveste reală despre „nevinovata” păpuşă Anabelle (sau Anabella) care a adus moartea acelora care îşi puneau gândul cel rău asupra ei. În anii 70 ai secolului trecut, în Connecticut, păpuşa Anabella a ajuns ca un „cadou” nedorit în casa asistentei maternale Donna şi a soţului său, Lou.
Fetele soţilor Lou au găsit într-o dimineaţă păpuşa Anabelle mişcată din locul ei, apoi, în aceeaşi zi, soţul Donei are un coşmar în care o voce din păpuşă îi striga: „Ajutaţi-ne!”…Trezit dis de dimineaţă, Lou observă că este zgâriat pe piept, fără o motivaţie anume. Atunci, soţii Lou se adresează unui medium local care le face celor doi o stranie dezvăluire: „Aveţi în Anabella, captiv, spiritul unei fetiţe ucise în casa voastră. Trebuie să scăpaţi de ea!”. Zis şi făcut, soţii Lou donând păpuşa „nevinovată” muzeului oraşului, al cărui custode era Ed Warren, un localnic colecţionar de suveniruri. Într-o zi, un vizitator, motociclist get-beget, vizitând muzeul cu pricina se opreşte in faţa vitrinei cu Anabelle, spunându-i: „Urât-o, mie ce-ai să-mi faci?”, Custodele îşi face semnul Sfintei Cruci: „Băiete, pleacă de aici!” Câteva ore mai târziu, motociclistul suferă un accident mortal, de unde şi morala poveştii: „să nu faci rău niciodată, ci numai bine! Aşa că, aveţi grijă cum să dăruiţi copiilor, o păpuşă!

În anul 1918, familia imperială a Romanovilor a fost eminamente căsăpită de noua putere bolşevică instalată de V.I.Lenin şi acoliţii săi. Cenzura şi anatemizarea Vechiului Regim ţarist erau la modă, manifestându-se şi pe marile ecrane, producţiile cinematografice fiind reţeaua propagandistică a regimului roşu. În plină eră stalinistă, la 1925, este rulată capodopera cineastului rus Serghei Eisenstein, numită „Crucişătorul Potemkin”. Vedem pe pelicula alb-negru chipul îngrozit al unei femei înjunghiate de sabia unui cazac, ea care tocmai urmărea de pe treptele portului Odessa, în 1905, revolta marinarilor ruşi de pe crucişătorul „Potemkin”. Această peliculă rămâne un model de montaj cinematografic complex: cazacii călare care nu iartă nimic, intersectându-se cu victimele lor, apoi revolta de pe crucişător, cadru după cadru. Multe scene au fost turnate pe baza schiţelor şi desenelor făcute de regizorul rus, influenţând de fapt crearea de imagini în veacul trecut.

eXTReMe Tracker