Doi oameni de presă: Pierre Proudhon şi George Bariţiu

Numele eroului nostru seamănă ca pronunţie cu al unui binecunoscut portar belgian de fotbal, fost internaţional, numai că el era francez şi ziarist pe deasupra, Pierre Joseph Proudhon (1809-1865), cam pamfletar de felu-i. Studiindu-i profilul prin Secolul Naţiunilor, remarcăm în scris un temperament coleric care a înfierat sistemul valoric al preşedintelui francez Ludovic Napoleon. În opinia lui Proudhon „Proprietatea este un furt” iar, „Dacă un proprietar percepe chirie, el de fapt fură munca agonisită a chiriaşului”. Ca membru al Adunării Naţionale a Franţei, în revoluţionarul an 1848 a propus înfiinţarea unei bănci naţionale care să acorde credite fără dobândă muncitorimii, în general, iar atacurile sale virulente din presa vremii l-au silit pe preşedintele Ludovic Napoleon să-l închidă o perioadă.

Advertisements

Articolele sale erau atent „filate” de gânditorul Karl Marx, care a şi căzut în plasa ideilor socialiste ale lui Proudhon, punându-le târziu, în practică. În vestul imperial al Daciei străbune, ideile proliferate de Proudhon, căpătau o altă conotaţie, naţionalistă şi iluministă, mai ales dacă ieşeau de sub condeiul cărturarului transilvan, George Bariţiu (1812-1893), la rându-i ziarist, din moment ce a întemeiat presa românească din Ardeal. Două publicaţii, „Gazeta de Transilvania” (1838) şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, vor ţine stindardul revoluţionar paşoptist al românilor transilvăneni. Privind peste timp, opera de căpătâi a academicianului Bariţiu, rămâne fără doar şi poate „Părţi alese din istoria Transilvaniei pe două sute de ani în urmă”, pe care orice român adevărat o savurează citind-o de la un capăt la celălalt.

Te-ar mai putea interesa...