Doi inventatori: Marie Curie şi Aurel Vlaicu

Ale sale descoperiri epocale au schimbat faţa ştiinţifică a planetei, fiind o sabie cu două tăişuri, din care unul, avea s-o coste chiar viaţa pe Maria Sklodowska Curie (1867-1934), o poloneză care a preferat ştiinţa decât plăcerile acestei vieţi oricum trecătoare. Pasionată de fizică, şi-a îndreptat atenţia către o instituţie academică pe măsura ei, înscriindu-se în 1891, la celebra Academie de la Sorbona, din capitala Franţei. Astfel, Maria l-a cunoscut pe al său soţ Pierre Curie, fostul ei profesor, descoperind împreună cu al ei consort elementul Poloniu, după ce puţin mai înainte descoperi şi radioactivitatea.

Advertisements

În semn de preţuire pentru descoperirile şi sârguinţa lor în cele fizico-chimice, Academia Regală Suedeză le-a acordat Premiul Nobel în 1903. Moartea tragică a lui Pierre într-un accident rutier, nu au oprit-o din cercetare, ajungând prima femeie cadru universitar la prestigioasa Universitate Sorbona şi singurul om de ştiinţă căruia i s-au decernat două Premii Nobel, ultimul în 1911, pentru chimie. S-a aflat o perioadă pe fronturile Marelui Război (1914-1918) unde şi-a pus în practică descoperirile din domeniul Radiologiei. După război a continuat cercetările la faimosul deja Institut Radium din Paris, însă leucemia a trimis-o prematur pe lumea cealaltă, una dintre fiice continuându-i cercetările cu succes. Întru acea vreme, un vrednic român îşi încerca invenţiile pe tăria cerului făcând realizabil un mai vechi vis al omenirii, zborul cu un aparat mai greu decât aerul. Aurel Vlaicu (1882-1913) şi-a obţinut diploma de inginer la Munchen, în fatidicul an 1907, cu gândul de a-şi realiza visul, adică propriul său avion, construind iniţial un planor cu care s-a ridicat de la sol în 1909 deasupra satului său natal, Binţinţi, ce-i poartă azi numele. Devansându-i pe fraţii Wright, Vlaicu îşi încropeşte propriul avion sau „automobilul zburător”, făcând senzaţie în epocă. Nu este exclus ca un show aerian al său să fi avut loc şi în capitala Bucovinei, la Cernăuţi, după cum zic cărţile vremii, dacă e să le dăm crezare. Şi pe atunci, în zorile aviaţiei, existau spectacole la înălţime, Aurel Vlaicu participând la unul dintre ele ce s-a desfăşurat în localitatea austriacă Aspern. Despre acest miting presa vremii a scris în mod deosebit, lăudându-l pe românul nostru, care, un an mai târziu, la 1913 avea să se prăbuşească în timp ce traversa Carpaţii Meridionali dinspre Transilvania, găsindu-şi tragicul sfârşit în apropiere de Câmpina. Astfel a intrat în istoria aviaţiei române ca un pionier al zborului cu motor.

Te-ar mai putea interesa...