Doi în medalion: Al Capone şi Eugen Lovinescu

În anii 20 ai secolului trecut, Jazz-ul de bună calitate, cluburile selecte, alături de alte păcate lumeşti precum traficul de carne vie, prostituţia şi drogurile, făceau din Chicago un oraş emblemă al Statelor Unite, căci aici trăia pe picior mare, acel care avea să-i ducă în lume, metropolei, faima cea rea, Al Capone, zis „Scarface” (1899-1947) un italo-american care controla din umbră faima rea a urbei sale.

Advertisements

În timpul Prohibiţiei „reclama” lui Capone a crescut foarte mult, controlând din zona de sud a Chicago-ului, mafia oraşului, după ce, în prealabil a preluat cartelul relelor din mâna gangsterului Johnny Torrio, în 1925. Întocmai ca şi politicienii noştri corupţi de azi, elegant îmbrăcat şi cu nimic mai prejos decât aceştia, şi-a lichidat toţi adversarii, având controlul până şi asupra coruptului primar Bill Thompson. Masacrul de Ziua Sfântului Valentin din anul 1929, când şapte membri a bandei „Bugs” din nordul metropolei americane au fost lichidaţi prin împuşcare la ordinul său, au făcut din Al Capone şi o vedetă hollywood-iană, până când a fost arestat şi încarcerat pentru evaziune fiscală. Cum starea sa de sănătate fizică şi mentală au fost distruse de sifilis, a fost eliberat în 1939 şi nimic nu s-a mai auzit de Scarface, până în anul morţii, 1947. La polul opus, un fălticenean de-al nostru îşi făcea o altă reclamă, pe tărâm literar de astă dată, în persoana lui Eugen Lovinescu (1881-1943), fondatorul revistei şi cenaclului „Sburătorul”. Sub inspiraţia sa s-au remarcat la „Sburătorul” condeie mari ale literaturii române contemporane precum, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu şi mulţi alţii. Eugen Lovinescu era la rându-i format ca mod de gândire după Titu Maiorescu, el combătând două curente literare la modă la noi în epocă: Semănătorismul şi Poporanismul, susţinând afirmarea poeziei moderniste şi a romanului citadin de analiză. A scris câteva cărţi care l-au făcut remarcat în calitate de critic şi istoric literar: „Istoria civilizaţiei române moderne”, „Istoria literaturii române contemporane”, dar şi monografii ale unor personalităţi marcante ale neamului nostru, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Asachi şi Titu Maiorescu.

Te-ar mai putea interesa...