Din culisele Operatiunii Furtuna Desertului (VI)

Motto:” Daca as stapani Texasul si tot iadul
As inchiria Texasul si as locui in iad.”
(Gen. Philip H. Sheridan)

Advertisements

„Mi-au arat si mi-au imprejmuit pasunea pentru vaci
Iar oamenii de aici se poarta toti ca niste draci” (O veche balada)

POPORUL ROMAN, binecredincios si cu un respect profund fata de valorile umanitatii perene, nascut ortodox inca din timpurile nou testamentare, a invatat istoria adevarata chiar in vremurile de restriste ale regimului comunist, cu unele amendamente de cenzura dictate de moment, dar fara a fi invatat sa urasca alte civilizatii. Din pacate, in ziua de azi, elevilor li se inoculeaza in scoli, prin sistemul educational precar, o ura surda fata de alte civilizatii, popoare, culturi si asta din dorinta actualilor guvernanti de a se pune la dispozitia Occidentului in aderarea euro-atlantica (articol conceput in 1999, inainte de aderarea Romaniei la structurile NATO, N. A.). Este si motivul pentru care lungesc disertatia noastra spre a lamuri cat de cat suficient problemele istorice supuse dezbaterilor saptamanale din cuprinsul rubricii noastre.

De la apa din adancuri la razboiul sfant al Jihadului (II)

Perioada interbelica, cuprinsa in linii mari intre anii 1918-1939, aduce o redesenare a geografiei politice: apar state noi in Europa precum, Cehoslovacia, Romania, Polonia si dispar altele mari, Austro-Ungaria si Imperiul Tarilor de la Rasarit. Zona Orientului Mijlociu sufera cele mai mari transformari geopolitice din toate timpurile si pana azi. Disolutia Imperiului Otoman in anii ’20 ai secolului trecut va deschide oportunitati nebanuite puterilor coloniale ale momentului, Marea Britanie si Franta. In luna martie 1921 va avea loc la Cairo o conferinta a serviciilor secrete britanice, sub presedentia ministrului coloniilor Coroanei, Winston Churchill. Conferentiarii vor definitiva frontierele si regimurile viitoarelor state si teritorii arabe din regiunea Orientului Mijlociu aflate sub influenta engleza. Irak-ul devine regat constitutional sub sceptrul printului Feisal din familia hasemita de la Mecca.
Acesta va ramane pana in 1930 sub protectoratul oficial al Marii Britanii. Paradoxul istoriei a facut ca revolutia republicana din 14 iulie 1958 sa puna capat situatiei impuse. Ce interese aveau Marile Puteri in regiune? Sa aduca civilizatia sau sa distruga “raiul lui Dumnezeu”? Ca sa raspundem ultimei intrebari, va rog sa meditati la motto-urile de la inceputul articolului sau sa urmariti macar un episod din renumitul serial de televiziune Dallas. In partea de Nord-Est a Irak-ului s-au pus in exploatare mari zacaminte de petrol, prin inaugurarea primei sonde, la Baba Guergur, in apropiere de Kirkuk, in 1927. Curand si alte zacaminte au fost supuse exploatarii, pe o distanta de aproximativ 270km. patrati.

Pentru administrarea uriasei afaceri a aurului negru s-a infiintat renumita companie petroliera Irak Petroleum Company sau prescurtat IPC, trust a carui activitate a incetat prin nationalizarea sa din 1972. Dominatia coloniala a Irakului s-a produs printr-o lovitura de stat sangeroasa, in urma careia premierul Nuri Said, vechi agent britanic, si intreaga familie regala hasemita au fost ucisi. Loviturile si contraloviturile de stat au continuat inca un deceniu, pana cand, o alta revolutie, la 17 iulie 1968, aduce la putere un regim politic stabil dominat de catre Partidul Baas Arab Socialist. Zece ani mai tarziu, la conducerea statului irakian va fi ales cel mai important membru al partidului Baas, Sadam Hussein. Asupra acestui personaj extrem de complex, adulat si urat in egala masura, vom avea ocazia sa staruim ceva mai mult pe parcursul articolului, spre a putea lamuri, mai pe intelesul cititorilor, portretul unui om, din punctul de vedere al unui istoric neutru, care este cel ce va vorbeste.

Alte schimbari si mutatii majore se vor petrece in regiune, insa una ne retine in mod deosebit atentia. Prin Tratatul de la Sevres, din 1920, in urma caruia Marile Puteri au fost obligate sa imparta din felia de tort si aliatilor mici, s-a preconizat crearea unui stat national kurd pe teritoriul vechiului Kurdistan otoman. Proiectul nu poate fi pus in aplicare, deoarece s-a considerat ca minoritarii kurzi apartin de fapt statului turc modern. Ca sa intelegem complexitatea problemei se cuvine sa analizam originea kurzilor ca fiind descendenti ai ramurii medo-scitice a arienilor, cu aproximativ 3000 de ani i.Hr., convertiti la islamul sunnit, vorbind limba proprie, port si traditii care-i diferentiaza de ramurile tiurcice. Acesti kurzi traiesc risipiti in mai toate tarile din regiune: 10 mil. in Turcia, 800.000 in Siria sau 350.000 in teritoriile fostei URSS. Campaniiile militare duse de generalul turc Mustafa Kemal, intre anii 1920-1923, aduce teritoriile kurde sub administratia regimului republican de la Ankara, fapt stipulat prin Tratatul de la Lausanne din iulie 1923. Revoltele kurde se vor accentua pe tot parcursul perioadei interbelice, kurzii neavand decat un stat autoimpus fie in hotarele fostului guvernorat otoman Mossul, fie in 1946, prin crearea Republicii Democratice Kurde pe teritoriul Iranului. In orice caz, kurzii vor crea mari si ample dispute in regiune, deoarece nici unul dintre state nu le accepta pretentiile.

Si aici ne vom imagina o tabla de sah, precum in rubrica domnului Ionut Apahideanu, unde vom muta piesele. Petrolul atrage Marile Puteri in regiune, dar, vedem bine ca la sfarsitul Celui De-Al Doilea Razboi Mondial (1945) se infiripa o lume bipolara, dominata de doua super-puteri: URSS si Statele Unite ale Americii. Este Epoca Razboiului Rece sau confruntarea Est-Vest dintre anii 1945-1990. Sa stiti dumneavoastra ca in acele vremuri s-a scris cea mai frumoasa istorie contemporana, unica. Mi-am zis adesea ca acei ani m-au invatat istoria si pasiunea pentru istorie, din mers si deci este foarte normal sa pomenesc pe acei oameni care au tinut destinele lumii in maini, care mi-au dat posibilitatea sa va zugravesc peisaje in miscare. America si Rusia si-au cautat in permanenta aliati in statele din regiune. In unele state s-au instaurat regimuri pro-americane, in altele pro-sovietice, dar si rasturnari de situatii inimaginabile care, vor semana germenii razboiului sub cerul vesnic de azur al Golfului Persic.

Kurzii minoritari au creat cele mai grave probleme in regiune. Molahul Mustafa Barzani se revolta impotriva regimului de la Teheran si solicita un exil in URSS. Se presupune ca a fost general, dar dupa numai unsprezece ani se intoarce in Irak unde va prelua conducerea insurgentilor kurzi din regiunile montane din Nordul Irakului, la granita cu Turcia. Regimul de la Bagdad trimite trupe armate spre a reprima revoltele kurde, adeseori cu implicatii asupra populatiei civile, nevinovate de ororile razboiului. Aprig din fire, molahul Barzani cere sprijinul Casei Albe in 1973, oferind in schimbul armamentului exploatarea zacamintelor petroliere de la Kirkuk unei companii americane.

Dar calculele in regiune erau facute, caci regimul socialist irakian se va apropia cu pasi siguri de Moscova, iar Washingtonul avea toate motivele sa ajute insurgentii kurzi. Daca Irakul este sprijinit de Moscova, Iranul este apanajul Casei Albe. In muntii din nord kurzii numara 60.000 combatanti, care primesc arme din Iran. Dar iata ca, un joc abil dirijat din culisele diplomatiei mari, stopeaza sprijinul oferit insurgentilor kurzi, printr-un acord secret semnat la 6 martie 1975 in capitala algeriana. Barzani va muri cativa ani mai tarziu intr-un sanatoriu din New York, la o varsta destul de inaintata, dar el a scris istoria si cum spun colegii nostri de la prestigiosul canal TV History Channel, el este o amintire a secolului trecut…

Iranul este monarhie constitutionala, ceea ce nu va conveni liderilor religiosi din regiune. Dinastia Pahlavi se succeda la Teheran din 1925 si pana la 16 ianuarie 1979, cand sahinsahul Muhammad Reza Aryamehr a parasit Iranul, stabilindu-se in exil, unde va si muri in 1982, la Cairo. Seful garzii sale de corp va deveni o renumita vedeta de televiziune, in persoana actorului Steven Seagal… Cateva luni mai tarziu, Revolutia Islamica de la 1 Aprilie, aduce un regim confesional islamic in fruntea caruia se situeaza ayatollahul Ruhollah Khomeiny (mort la 3 iunie 1989), un dusman inversunat al Americii si un prieten apropiat al regimului Ceausescu. In decembrie 1989, Nicolae Ceausescu depune o coroana de flori la mausoleul acestuia, incercand o apropiere cu noua conducere de la Teheran, in persoana noului ayatollah Ali Akbar Hasemi-Rafsanjani. Era prea tarziu, caci intors in tara, nu si-a mai putut duce la indeplinire idealurile. Serviciile secrete occidentale semanau deja haosul si teroarea pe strazile Bucurestiului, ucigand mii de tineri nevinovati.

Toti acestia vor scrie istoria secolului al XX-lea. Din pacate, autorii nostri de manuale nu fac aluzie la istoria trecuta, fiindu-le rusine de cand poarta haine moi americane si stau comozi in fotoliile de inspectori…Spalarea de creiere inceputa cu tineretul de la noi, imediat dupa 1989 spre a-i indobitoci metodic si sigur pe invatacei, pentru a primi cu bratele deschise invazia Americii si UE, s-a facut prin intermediul disciplinelor istorice, din pacate.

(Va urma)

Te-ar mai putea interesa...