Crestinism vs. Islam (III)
(urmarea din episodul precedent)
In prelegerea noastra anterioara am inceput sa abordam Palestina sub raport fizico-geografic, in mare, pentru o privire de ansamblu asupra regiunii in care s-au desfasurat evenimentele Nou Testamentare spre o deplina intelegere a lor. 
Astazi, vom adauga la mozaicul nostru inca o piesa, elementele climatice care au modelat Palestina, fara de care nu putem avea o imagine completa asupra unui teritoriu destul de vast din Orientul Apropiat si Mijlociu.. Stiinta care studiaza, aprofundeaza si cerceteaza totalitatea fenomenelor care se produc in atmosfera terestra se numeste Meteorologie si termenul provine din limba greaca, insemnand Meteoros egal cazut din cer si Logos, Stiinta. Inca din zorile Umanitatii, oamenii au observat aceste fenomene si vrand nevrand s-au supus lor si si-au diversificat activitatile cotidiene pe baza „mersului” acestor fenomene fizico-chimice extrem de complexe in ansamblul lor si a observarii lor in manifestarea sub forma de precipitatii la suprafata solului: ploi, zapada, grindina, ceata, furtuni complexe si alte fenomene asociate. Un precursor al Meteorologiei ca stiinta a fost naturalistul roman Pliniu cel Tanar.
In anul 79 d.Hr. el urmarea cu mare ardoare, ferit de cataclism, eruptia Vulcanului Vezuviu, eruptie insotita si de fenomene meteo. In urma acestei convulsiuni telurice, doua metropole romane, Pompei si Herculane au fost aproape sterse de pe fata pamantului. Observatiile riguroase ale lui Pliniu au fost luate in serios de catre istoricul roman Tacit si multa vreme considerate fabulatii si ca atare ignorate de catre oamenii de stiinta, pana ce eruptia vulcanului St. Helen de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii din 13 mai 1980 au readus observatiile naturalistului roman in actualitate. Nu se inselase. Avea perfecta dreptate in anul 79. Azi, vulcanologii ni l-au readus pe Pliniu in actualitate pentru acuratetea descrierilor unei sau unor eruptii vulcanice. Dar, ce fenomene meteo poate genera o eruptie vulcanica? Cenusa vulcanica expulzata in atmosfera inalta poate genera patrunderea inegala a luminii solare spre suprafata terestra, de aici racirea accentuata a climei si alte fenomene asociate. In zilele noastre poate paraliza traficul aerian, asa cum s-a intamplat in 2010 dupa eruptia din Islanda si exemplele pot continua. Acum, sa revin la Palestina si sa vorbim despre elementele sale climatice foarte putin modificate din vremea Mantuitorului Hristos si pana azi. Ce este asadar clima?. Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de timp foarte mare, spre deosebire de vreme care se referă la fenomenele meteorologice dintr-o perioadă de timp mai scurtă de la cateva ore la cateva saptamani. Asadar, sub raport climatic, Palestina Antica, ca dealtfel si statele care s-au format si au supravietuit pana astazi in Cornul Abundentei si o luan de la N la S, adica Siria, Iordania, Palestina, Israel apartin arealului climatic est-mediteraneean, cu veri secetoase si ierni ploioase. Dar sa vedem exact cum stau lucrurile in Tara Sfanta sau Israel. Climatul este mediteranean in Nord, cu acele veri secetoase de care va povesteam si ierni ploioase din noiembrie pana in aprilie. Zona costiera sau de litoral, are veri toride si umede, iernile fiind, de asemenea ploioase. In zonele colinare, verile sunt uscate dar moderate, ierni blande cu ploi si rar ninsori, de regula precipitatii mixte. In schimb pe Valea Iordanului, de la N la S, verile sunt fierbinti si uscate. Sudul are in schimb un climat arid. Per ansamblu, temperaturile medii anuale se situeaza intre 13 grade Celsius si 27 grade Celsius. Foarte putin aceste aspecte climatice s-au modificat din vremea lui Hristos si pana in prezent. Acum, daca v-am facut o imagine de ansambu asupra climei Tarii Sfinte, fara a avea pretentia de a va fi tinut un curs sau o prelegere de Meteorologie-Climatologie-Hidrologie care nu face obiectul acestui articol religios in esenta, sa vedem putin si despre flora si fauna acestor locuri cu incarcatura religioasa si simbolistica deosebita pe Mapamond. Voi apela la o alta ramura a disciplinelor geografice si anume Biogeografia. Biogeografia studiaza repartitia geografica a renului animal si vegetal pe Glob. Fauna Tarii Sfinte cuprinde in repertoriul sau biogeografic, hiene, sacali, lupi, antilope, cerbi, manguste si pasari migratoare. Actualmente, prin legile statului evreu sunt ocrotite vulturul patat si jderul de piatra.
Parte din fauna salbatica descrisa mai sus reprezenta si reprezinta un pericol pentru locuitorii zonei in general si pentru fermieri in special. In schimb cresterea animalelor domestice, cu precadere ovinele au adus si aduc inca o contributie economica deosebita locuitorilor si economiei Tarii Sfinte. (Va urma)
