Bancuri oltenesti… de referendum

Cu toţii am fost anunţaţi că, în zilele de 6-7 octombrie a.c., suntem invitaţi la urnele de vot la referendumul pentru definirea familiei. Simultan, însă, va avea loc un al doilea referendum pentru schimbarea numelui judeţului Olt în Olt-Romanaţi, potrivit deciziei Consiliului Judeţean Olt, condus de Marius Oprescu. Conform declaraţiilor acestuia date colegilor din presa olteană, „CJ Olt a alocat 900.000 de lei, însă este posibil să nu fie nevoie de întreaga sumă.
Suma cu siguranţă va fi mai mică de 900.000 de lei. De aceea am şi preferat să aibă loc la aceeaşi dată cu referendumul naţional, astfel încât să reducem cheltuielile pentru acest referendum, pentru că se vor folosi aceleaşi secţii de votare, acelaşi birou electoral judeţean, mai puţin buletine de vot, pentru că noi ne vom tipări buletinele noastre de vot, vor fi separate”.
Referendumul de schimbare a denumirii unei unităţi administrativ-teritoriale are consecinţe cu mult mai mari pe termen lung.

Astfel, nici până azi originea termenului „judeţ” nu este pe deplin lămurită de specialişti. Ştim că judele era o funcţie domnească atribuită cu precădere în Ţara Românească. Judeca judele ceva? Nu. Se pare că era colector de taxe şi impozite pentru vistieria domnească, un fel de… inspector ANAF. De la obştile săteşti şi până la actuala împărţire administrative-teritorială a României, datând de la 1968, teritoriile pe care au trăit românii au avut mai multe împărţiri administrative: cnezate, voievodate, ţinuturi, megieşuri, districte, regiuni, plase, judeţe. Acestea au evoluat diferit în decursul istoriei, de la o regiune la alta. Conform hărţilor din perioada interbelică, fostul judeţ Romanaţi, era aşezat în colţul de sud-vest al Olteniei, între Olt şi Dunăre, şi avea o suprafaţă de 3.560 kmp.
„Numele judeţului, cu sufixul vădit slav «aţi», derivă, după afirmaţia lui Nicolae Iorga, de la numele unui cneaz sau jude: Roman” aflăm dintr-o sursă de epocă. Capitala acelui judeţ interbelic era Caracal. Odinioară se afirma că numele oraşului reşedinţă era „derivat de filologii noştri latinizanţi de la acela al împăratului Caracalla, e mai probabil de origine turcă: Kara Kale înseamnă pe turceşte Cetate Neagră”. Cel al judeţului Olt derivă de la cel al regiunii din sudul ţării, mult mai întinse în Evul Mediu decât actualul teritoriu administrativ al judeţului. Astăzi judeţul Olt are o suprafatã de 5.498 kmp (informaţii de la 31.12.1997, conform Anuarului Statistic al României, 1998).
Aşadar, teritoriul fostului judeţ interbelic Romanaţi şi cel al actualului judeţ Olt sunt diferite. Cu alte cuvinte, porţiuni din fostul Romanaţi se regăsesc şi în judeţele vecine Oltului. Este posibil ca o fostă gospodărie din Romanaţi să se afle azi în Vâlcea ori în Gorj! De aici, încep complicaţiile. Parchetul, Tribunalul, Arhivele şi alte foruri legislative şi diriguitoare din Olt, trebuie să-şi schimbe numele, apoi firmele, notarii etc. Dacă o ştampilă de firmă costă undeva la 10 euro, ce te faci cu barourile de avocaţi, cu notariatele publice ş.a.? Vor fi încurcaţi şi investitorii din afară veniţi cu niscaiva afaceri prin Oltenia, căci şi ei trebuie să-şi schimbe ceva acte. Apoi, se pune problema dintre votanţii tineri şi cei cărora li s-au „trezit” astfel amintirile: câţi au auzit de vechiul Romanaţi şi ale lui plase sau subdiviziuni administrative? Într-adevăr, din 1968 există actuala împărţire administrativă a României, însă ea s-a făcut la nivel de ţară, nu separat, ci centralizat.
Şi uite-aşa, după 7 octombrie va mai ieşi pe piaţă o realitate administrativă! Dar, cui îi mai pasă de ce se întâmplă în ţara noastră?

eXTReMe Tracker