|
De mii de ani oamenii priviră şi se minunară de harta Cerului conturată în nopţile senine şi fără clar de lună. Apoi au început să conceapă legi scrise, în locul celor nescrise şi zidite Sus din veşnicie...Într-o vreme încă pătrunsă de superstiţii de tot felul, un profesor danez şi un reputat astronom, Tycho Brache veni în mândra capitală imperială Praga să-şi convingă auditoriul, prin prelegerile sale, despre o altă mecanică cerească şi, la picioarele sale, stătea un ucenic tânăr, Johannes Kepler (1571-1630), care, încercând să confirme teoria maestrului său, cum că Soarele se roteşte în jurul Pământului, ajunse la o teorie total opusă, care se dovedeşte valabilă şi azi în scurgerea timpului. După moartea lui Brache, pe la 1601, îi urmează în funcţia de matematician al Sfântului Imperiu de Naţie Germană, deducând că, de fapt, Pământul şi celelalte planete gravitează în jurul Soarelui şi nu invers. Dezvoltă trei legi, pe care le publică între 1609-1619 şi i le lăsă „moştenire” marelui Isaac Newton ca bază pentru elaborarea teoriei gravitaţiei universale. Cam pe vremea când în centrul Imperiului „iluminatii” astronomi se ocupau cu descifrarea „misterelor” cereşti, familia Movileştilor încerca să aducă o nouă viziune, poate de factură occidentală, în Moldova şi Ţara Românească, iar Ieremia Movilă se revela în prim plan. Numit de poloni în Moldova, ca domn, se puse destul de favorabil şi cu turcii, cărora, desigur, le plătea tribut, nu şi pe lângă omologul său Mihai Viteazul, care-l detronă pentru scurt timp. Frumoasa sa ctitorie de la Suceviţa, unică în lume, ne stă şi azi mărturie peste veacuri despre credinţa unui domn moldav, care reuni, cel puţin arhitectonic, două stiluri, în dantelăria sa frumoasă din piatră de la Suceviţa: muntenesc şi moldovenesc, reuşind să refacă unitatea artistică a românilor, în timp ce Mihai Viteazul o desăvârşi pe cea politică, pentru scurtă vreme.
 |
Subscribe to this comment's feed
