|
Oferta turistică a Bucovinei s-a îmbogăţit recent cu „Muzeul Sării din Bucovina” din incinta Minei Cacica, complex inaugurat în acest week-end, pe 27 august a.c. Mai multe detalii despre acest eveniment cultural ne-au fost oferite prin amabilitatea domnului Mugur Andronic, doctor în ştiinţe istorice de la Muzeul Bucovinei-Suceava, a cărui iniţiativă îi aparţine în totalitate: „Personal, am o experienţă de cercetare de peste zece ani în domeniul vechimii folosirii şi exploatării sării din Bucovina, perioadă de timp în care am efectuat sondaje arheologice în incinta vechii saline de la Cacica şi la slatinile de la Voitinel şi Marginea (respectiv zona împădurită de înălţime situată pe Pârâul Şoarecului). Nivelul de cunoaştere a universului sării în Bucovina s-a dezbătut la un simpozion internaţional ţinut la Piatra Neamţ, în urmă cu câţiva ani, urmat fiind de o expoziţie temporară de excepţie făcută în colaborare cu zece muzee din ţară, găzduită în primăvara acestui an de Muzeul Bucovinei cu titlul „Sarea, Timpul şi Omul”. În ce context s-a vernisat acest Muzeu al Sării de la Cacica? „Muzeul de la Cacica s-a vernisat la iniţiativa directorului salinei inginer Corneliu Zup, în contextul de a reactiva tradiţia manifestărilor culturale care se făceau în subteran până sub Regimul Comunist. Pe lângă acestea foarte populare deveniseră de decenii balurile de Sfânta Marie Mare (15 august, n.a.) din subteranul de la Cacica. „
La ce adâncime se află acest muzeu şi ce importanţă prezintă? „Adâncimea la care se află este de 40 m. sub nivelul ierbii de la Cacica, fiind singurul muzeu de istorie şi arheologie subteran din România. În el se prezintă suma cercetărilor personale ale subsemnatului efectuate în judeţ. La acestea se adaugă o serie de informaţii legate de descoperiri arheologice făcute de-a lungul timpului în actuala regiune Cernăuţi, unde, de asemenea, în zona de îmbinare a Podişului Hotin cu platforma montană, se cunosc numeroase izvoare (fântâni amenajate) cu apă sărată. Un punct arheologic deosebit este reprezentat de Slatina(sau bazin cu apă sărată-saramură) de la Doroteia, unde autorul muzeului a descoperit unele piese ciplite, din roci locale, care pot data din Paleolitic (1.000.000 şi 10.000/8000 î.Hr., n.a.). În această situaţie sit-ul ar putea reprezenta cea mai veche atestare din lume a folosirii sării de către om. “ Ce finanţări aţi avut pentru acest complex muzeal de excepţie? “Partea de finanţare, susţinere materială şi de asigurare a spaţiului expoziţional aparţine Salinei Cacica, care ţine la rândul ei de Societatea Naţională a Sării sau SALROM S.A.. O vitrină importantă a expoziţiei se leagă chiar de vechimea exploatării sării de la Cacica, unde, cu 6.000 mii de ani în urmă se prelucra sarea industrială. Populaţia Culturii Cucuteni avea aici, în incinta salinei, lângă un fost izvor cu apă sărată, azi inexistent, un punct de lucru în sezonul cald, prin care apa sărată era fiartă în vase conice de unică folosinţă pentru a se obţine sarea solidă sau recristalizată. De abia în secolul al XVIII-lea se va ajunge ca la Cacica să se repete această tehnică, obţinându-se cunoscutele forme conice (sarea huscă) asemănătoare cu cele preistorice, amintite mai sus. Un alt moment important din istoria sării în Bucovina au fost Mănăstirile Homor şi Solca, care deţineau pe domeniile lor unele astfel de izvoare sărate. Mai mult, la Cacica, în locul numit Călugăriţa, deloc întâmplător, a existat un metoc sau o mică mănăstire dependentă de Mănăstirea Humor, fondat de monahii (sau călugăriţe, n.a.) pentru administrarea şi comercializarea saramurii de la Cacica. Alte informaţii se regăsesc în numeroasele copii de documente austriece, care ilustrează preocupările speciale ale noii stăpâniri de a identifica, inventaria şi exploata sarea din Bucovina. Cercetarea fondurilor arhivistice de la Suceava şi Cernăuţi de către autorul acestui muzeu a dus la descoperirea a unei largi serii de documente de dinainte şi de după Marele Război (1914-1918), pe tematica sării. “ Ce exponate mai interesante avem de văzut? “În cuprinsul expoziţiei au fost folosite, desigur, şi câteva documente de familie provenind de la vechi şi foşti mineri ai Salinei Cacica. Între exponate menţionăm şi prezenţa unor utilaje de mină, vechi, din ultimele secole, dar, şi o reconstituire în subteran a unei pitoreşti fântâni cu slatină. Muzeul va putea găzdui conferinţe ştiinţifice cu public. Programul de vizite coincide cu cel al minei.” Ce a însemnat vernisajul şi ce personalităţi au participat?
“În cadrul primei ediţii a “Serilor Cristalului de Bucovina” la care au luat parte, printre alţi invitaţi de marcă, deputatul Ghervazen Longher, dealtfel şi preşedintele DOM POLSKI-ROMÂNIA şi directorul SALROM S.A. În cadrul seratei a avut loc un concert al Cvartetului “Lira” din Suceava, prezentarea Expoziţiei de caricatură “C’est la vie…le c’est la vie”, de Mihai Pînzaru- PIM şi Mugur Andronic-MANDO. Tot aici, a mai avut loc şi prezentarea cărţilor legate de sarea de Cacica a medicului Ioan Ieţcu “Cristale de Bucovina”, făcută în absenţa acestuia de către Tony Grudniţchi, fostul inginer şef al minei şi “Un sat din Bucovina numit…Cacica”, autor şi prezentare de subsemnatul”. Va multumesc pentru acordarea acestui interviu!
 |
Subscribe to this comment's feed
