Monthly Archives: December 2018

La Alba-Iulia si Marasesti

Un pelerinaj istoric pe urmele făuritorilor Marii Uniri

      Peste alţi o sută de ani, când noi vom fi deja „oale şi ulcele”, semenii noştri, cu siguranţă, vor fi curioşi să citească în arhive cum vor fi sărbătorit românii de azi, Centenarul Marii Uniri. Nu ştim dacă va mai exista internetul pe atunci, însă informaţia pe un suport scris o vor găsi cu siguranţă, cum şi noi am descoperit în arhive ce s-a întâmplat acum un secol şi ce au făcut înaintaşii noştri.

      Or, pentru a le satisface curiozitatea celor din viitor, vom consemna pe viu o mărturie a unuia dintre miile de participanţi adunaţi din toate colţurile ţării şi de peste graniţe la manifestările de la 1 decembrie a.c. de la Alba- Iulia, acolo unde, acum un secol alţi români se adunau pe Câmpul lui Horea pentru a-şi exprima necondiţionat, printr-o mare Adunare Naţională, dorinţa de unitate a tuturor într-un singur stat, vis care a prins contur, după 1918 şi care a durat numai 21 de ani. Cel ale cărui mărturii vii le vom reda în materialul nostru este de loc din Bârlad, fiind un împătimit de istorie naţională, şi a pornit într-un „pelerinaj” istoric chiar de Ziua Naţională pe un itinerariu bătut cu talpa acum un secol de eroii neamului.

      „Cu emoţii nemaîntâlnite am plecat, pe 30 noiembrie a.c., spre Alba-Iulia. În jurul orei 19.30 am ajuns în gara Burdujeni (aici se afla înainte şi în Primul Război Mondial fosta graniţă dintre Vechiul Regat şi Austro-Ungaria – n.n.), unde un grup de adevăraţi români din judeţ aşteptau nerăbdători trenul InterRegio Iaşi – Timişoara. M-am întâlnit cu un fost coleg, Vasile Gavrilovici, arbitru de fotbal, îmbrăcat într-un frumos costum popular. Prietenul mi-a mărturisit că costumul pe care-l purta avea peste o sută de ani, deci contemporan cu Războiul de Reîntregire a Neamului. Apoi, în sala de aşteptare, mi-a atras atenţia un domn în jur de vreo 75 de ani, din Milişăuţi care avea cu dânsul o frumoasă coroană de flori, pe care «o ducea drept omagiu, la Alba Carolina (Alba-Iulia), marelui nostru Mihai Viteazul, cel care, efemer, pentru un an, a reuşit să unească cele trei ţări româneşti sub acelaşi sceptru»” ne-a mărturisit, vizibil entuziasmat şi marcat de cele trăite la Centenar, Dorin Potolea, un cititor al ziarului nostru. Trenul Iaşi – Timişoara şi aşa plin de pasageri în zile obişnuite, acesta legând estul de vestul ţării, a fost supraaglomerat în mini-vacanţa de 1 Decembrie, după cum am aflat de la interlocutorul nostru: „În tren era foarte multă lume, care fără să se cunoască în prealabil, intrau în vorbă şi se împrieteneau repede de parcă s-ar fi cunoscut de-o veşnicie. La Alba-Iulia am sosit în dimineaţa zilei următoare. Am coborât din tren într-o mare adunare de oameni care-şi manifestau bucuria şi cântau cântece patriotice, fluturând drapele tricolore. În sala de aşteptare şi pe holurile gării s-au format grupuri de toate vârstele, cu oameni veniţi din întreaga ţară, care parcă veniseră la o nuntă, iar mirele şi mireasa erau iubita noastră ţară greu încercată acum un veac. În jurul orei 8, după două ceasuri de bucurie, cântece patriotice, interviuri şi fotografii s-a format un «detaşament patriotic» dintre cei sosiţi cu trenurile din toate colţurile ţării, şi un altul dintre compatrioţii noştri veniţi cu autobuzele. Eram cam vreo 3000 de persoane care ne-am desfăşurat pe o distanţă de o jumătate de kilometru. Ni s-au alăturat grupuri de români din Basarabia. Am mărşăluit ca la paradă, strigând, împreună cu oamenii aflaţi pe trotuare, care agitau steguleţe tricolore: «Trăiască România!». Eram îmbrăcat cu o bundiţă populară peste palton şi legat peste cu un brâu tricolor. Afară erau –10 grade Celsius. Pe piept purtam un afiş color cu fotografiile unora dintre cele mai importante personalităţi care au participat activ la Războiul de Reîntregire: Regele Ferdinand I, Regina Maria, gen. Alexandru Averescu, gen. Eremia Grigorescu, cpt. Grigore Ignat şi slt. Ecaterina Teodoroiu. Familia regală a României a intrat în Bucureşti pe sub Arcul de Triumf, anunţând victoria Armatei Române, în aceeaşi zi de 1 Decembrie 1918. Eu şi colegul meu am fost intervievaţi şi filmaţi de diferiţi jurnalişti din Alba. La 9.30 am asistat cu toţii în faţa Catedralei Reîntregirii Neamului la un Te Deum dedicat Centenarului, oficiat de un numeros sobor de preoţi în frunte cu PF Daniel, Patriarhul BOR. Am asistat apoi, de pe trotuar, la parada militară aero-terestră desfăşurată cu prilejul Zilei Naţionale. Seara am vizitat trenul regal de epocă. Aceasta a fost experienţa de la Alba-Iulia” a încheiat Dorin Potolea. Pentru a-şi cinsti eroii şi înaintaşii, cei doi prieteni,  Dorin Potolea şi Vasile Gavrilovici, şi-au continuat „pelerinajul Centenar” la Mărăşeşti unde au rememorat celebrele bătălii din 1917, cunoscute ca ducându-se în Triunghiul Morţii (Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz). „Dacă Armata Română nu rezista la Mărăşeşti, germanii ar fi cucerit toată Moldova, cu inclusiv capitala acestei provincii istorice, unde guvernul român se afla în exil. În şirul dureroaselor zile şi nopţi ale bătăliei s-au înscris cu litere de foc următoarele câmpuri de operaţii: Mărăşeşti, Doaga Străjescu, Moara Albă, Moara Roşie, Pădurea Răzoare. Pe 6 august 1917 în faţa colosului german pornit la atac în 4 – 6 valuri succesive pe direcţia Răzoare – Mărăşeşti s-a aşezat Divizia a 13-a Infanterie condusă de generalul Ion Popescu formată din Regimentele 47, 51 şi 50, celelalte sectoare ale frontului fiind operate de Diviziile 9, 14 şi 10. Luptele s-au dat sub comanda generalului Eremia Grigorescu, după planul tactic întocmit de generalul Cristescu, cel care, printr-o mare nedreptate a istoriei, a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din Capitală” ne-a mai spus Dorin Potolea. Cu o retină a datelor istorice demnă de invidiat, el ne-a oferit şi o statistică a jertfelor Armatei Române: „Pe câmpurile de luptă şi-au dat viaţa peste 480 de ofiţeri, alături de 21000 de soldaţi şi gradaţi. La datorie a căzut eroic şi cpt. Grigorie Ignat, originar din Bârlad,  împreună cu cei 170 de mitraliori de elită care au spart frontul la Răzoare.”

     Interlocutorul nostru are multe de povestit ziarului nostru, mai ales căunul dintre bunicii lui a luptat în armata imperială austro-ungară contraruşilor, fără să tragă niciun foc de armă asupra conaţionalilor săi, iar unaltul a pus bazele revistei „Ţara Fagilor”. „Cât au trăit, bunicii mei au făcutla rându-le posibilă existenţa noastră astăzi, la Centenar, fiind mândru deînaintaşii mei” a încheiat Dorin Potolea. 

Premiile Fundaţiei Culturale a Bucovinei au fost decernate


> Cu acest prilej au fost înmânate şi premiile concursului „Un secol de la Marea Unire”

A doua zi după ce Sfântul Nicolae a fost darnic cu fiecare dintre noi, la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, într-un cadru festiv, a fost rândulFundaţiei Culturale a Bucovinei să-şi cinstească, la An Centenar, condeieriiseniori în ale scrisului bucovinean care au omagiat în operele lor străduinţeleînaintaşilor de a realiza România Mare, configurată după 1918. Cu acest prilejsolemn, după cuvântul ec. Vasile Rusu, preşedintele Fundaţiei Culturale aBucovinei, şi intonarea Imului de Stat, a avut loc festivitatea decernăriipremiilor Fundaţiei la cea de-a XXIV-a ediţie a evenimentului.

Manifestarea a debutat cu oferirea celor trei premii acordate în urmaconcursului de istorie „Un secol de la Marea Unire” organizat de cotidianulnostru, alături de Fundaţia Culturală a Bucovinei, Institutul Bucovina dinRădăuţi al Academiei Române şi Universitatea „Ştefan cel Mare”. Concursul aconstat din 25 de întrebări pe baza serialului „Câteva reflecţii la un veac dela prima conflagraţie mondială”, cuprinzând articole semnate şi publicatesăptămânal, lunea, în perioada decembrie 2012 – aprilie 2018 de prof. univ. dr.Mihai Iacobescu. Mai apoi, serialele au zămislit o carte, de acelaşi autor,„Reflecţii privind România Mare (zămislire, evoluţie, prăbuşire)”, Ed. ArvinPress (2018). Premiile au fost decernate de ec. Vasile Rusu următorilorcâştigători: premiul I (2000 lei) – Felicia Elisabeta Guriţă din Dumbrăveni,premiul II (1500 lei) – Gabriela Olaru din Râşca şi premiul III (1000 lei) Gheorghe Silea, Frasin. Juriul a fost alcătuit din ec. Vasile Rusu,preşedintele Fundaţiei Culturale a Bucovinei, Vasile Păvăleanu, Alis Niculică(secretar ştiinţific), Dumitru Teodorescu directorul, şi redactorul-şef alziarului „Crai nou”, Liviu D. Clement. În afară de aceste premii, însoţite şide diplomele aferente, au mai urmat decernarea efectivă a premiilor Fundaţiei.

      Un Premiu de excelenţă a fost decernat prof. univ. dr. Mihai Iacobescu pentru „întreaga sa activitate laborioasă ca membru al fundaţiei de la întemeierea ei până în prezent, pentru opera sa privind istoria Bucovinei, operă care îl consacră drept cel mai important istoric român contemporan, care s-a aplecat asupra destinului provinciei”, după cum l-a recomandat ec. Vasile Rusu. Premiile „Cărţile Centenarului” au fost acordat în continuare lui  Mihai Aurelian Căruntu, „Unirea Bucovinei cu România (1918), Suceava, Ed. Karl A. Romstorfer (2018); Doina Cernica, Maria Toacă, „Dulce-amar de Bucovina”, Suceava, Ed. Muşatinii (2018); acad. Alexandrina Cernov (editor), „Fântâna Albă – Golgota neamului”, Putna, Ed. Nicodim Caligraful (2018); Dumitru Covalciuc, „Membrii Consiliului Naţional Român din Bucovina ales la Adunarea Constituantă din 27 octombrie 1918”, Cernăuţi, Ed. Druk Art (2017); Mihai Eminescu „La Bucovina”, ed. II-a revăzută de Nicolae Cârlan, Suceava, Ed. Lidana (2018); Cezar Straton, „Basarabia şi Bucovina”, vol. I „Publicistica” şi vol. II „Dicţionar”, Odobeşti, Ed. Salonul Literar (2018); Vasile Tărâţeanu (editor), „Unirea Bucovinei cu România. Antologie de documente, hotărâri, declaraţii, adresări, apeluri, telegrame, acte, protocoale unioniste”, Bucureşti – Brăila, Ed. Academiei Române, Ed. Istros (2018); Maria Toacă, cu două cărţi, „Drumuri de dor prin ţara dragă”, Cernăuţi, Ed. Misto (2018) şi „Martiri români din infernul foametei”, apărută la Cernăuţi, anul acesta. Despre bogata experienţă a autorilor a vorbit pe larg ec. Vasile Rusu, mulţi dintre aceştia semnând de-a lungul anilor în paginile cotidianului „Crai nou”. Diplome speciale au fost oferite lui Gheorghe Bobână (Rep. Moldova), „Istoria filozofiei româneşti: vol. I-II”, Chişinău (2017) şi dnei Ana Pascaru, realizatoarea conferinţei consacrate Marii Uniri, „Un secol de filosofie românească”, Chişinău, aprilie 2018.

Prezentarea celor două cărţi lansate ieri la Biblioteca „I.G. Sbiera” – „Reflecţii privind România Mare (zămislire, evoluţie, prăbuşire)” şi „La Bucovina”, ed. II-a a fost făcută de Ovidiu Vintilă, redactorul-şef al revistei „Bucovina literară”, în surdină auzindu-se ca o prelingere de dulce izvor „Balada” lui Ciprian Porumbescu. Ne-a reţinut atenţia în mod special discursul acad. Alexandrina Cernov de la Cernăuţi despre Bucovina care ne doare, despre drama românilor, ca şi a altor etnii, cărora li se impune scoaterea limbii materne din serviciile liturgice, impunerea limbii ucrainene în instituţiile de învăţământ cu predare în limba maternă româna, teama supravieţuitorilor colectivizărilor sovietice sau a deportărilor în îngheţata Siberie de a vorbi despre acele drame. Dna Alexandrina Cernov a spus că procesul de impunere a limbii ucrainene se face treptat prin bilingvism, iar la o grădiniţă din Mahala (o suburbie a Cernăuţilor – n.red.), micuţilor li se vorbeşte timp de două zile pe săptămână numai în ucraineană. Academicianul nord-bucovinean, pe marginea documentării cu privire la aceste drame ale istoriei contemporane trăite de români, mai pregăteşte câteva cărţi despre colectivizare, deportări, situaţia bisericilor de acolo.

      Câteva cuvinte pertinentedespre cartea prof. Mihai Iacobescu cei prezenţi le-au auzit din gurauniversitarului sucevean Vlad Gafiţa, el însuşi predând studenţilor istoriazbuciumatei Bucovine.       În pofida unor dificultăţi financiareinerente, evitându-se falimentarea fundaţiei – după cum au aflat cei prezenţiîn număr mare de la ec. Vasile Rusu –, Fundaţia Culturală a Bucovinei a reuşitşi anul acesta, al Centenarului, să organizeze cu brio manifestarea anuală dela care n-au lipsit elevii unei clase a XII-a, profil umanist, de la ColegiulNaţional „Ştefan cel Mare”. 

eXTReMe Tracker