Monthly Archives: June 2012

Razboiul Rozelor (I)

Motto:”Ceea ce urasc la o cearta este faptul ca intotdeauna intrerupe o discutie.” – G. K. Chesterton

“De-a pururi, nici o mana de muritor
Nu va putea tine sceptrul nostru
Doar de-i pagan, hot sau uzurpator.
Si chiar de crezi ca toti, asa cum tu insuti ai facut,
Si-au intors fata de la noi si sufletele si le-au rupt,
Si chiar daca prietenii ne-au parasit
Stiu ca domnul meu, Dumnezeul atotstiutor,
Vegheaza din ceruri si trimite asupra voastra
Pedeapsa crunta, care va va lovi urmasii, inca nenascuti,
Pantru ca voi, supusii mei, ati cutezat a va ridica
Amenintandu-mi astfel gloria si coroana .” (Richard al II-lea, Act.III, Scena III, 78-79)

Razboiul Rozelor – o alta definitie istoriografica

Despre conflictul civil care a dominat Anglia celui de-al XV-lea veac, cunoscut indeobste sub denumirea generica de Razboiul Rozelor sau The War of Roses, desfasurat intre anii 1450-1485 sau rastimpul cuprins intre Rascoala lui Jack Cade, ca punct de inceput si Batalia de la Bosworth, cea care a dat castig de cauza intemeietorului dinastiei Tudorilor, Henric al VII-lea (1485-1509), opiniile istoricilor britanici sunt impartite.

Am ales sa scriu studiul de fata, in lumina celor mai noi abordari de specialitate, stiut fiind faptul ca acest razboi civil a fost ultima convulsiune feudala a Angliei, nu in ultimul rand pentru preocuparea deosebita de care beneficiaza din partea istoricilor britanici de renume si atentia de care se bucura ca disciplina speciala, predandu-se in universitati de renume din Regatul Unit, precum Kent, Oxford sau Glasgow din indepartata Scotie.

Epoca Sinoadelor Ecumenice (ultimul episod)

“Cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit”, zice David (Ps. 142), deplangandu-si intr-un fel neputinta de a nu putea vedea pe Dumnezeu, despre care Insusi Hristos va marturisi mai tarziu: “Multi prooroci si drepti au dorit sa vada cele ce priviti voi, si n-au vazut (Mt. 13-17)”.

Prin Iisus Hristos, acest dor de a vedea pe Dumnezeu s-a implinit. Dumnezeu Cel nevazut S-a facut vazut, deci a avut o prezenta istorica. Si deoarece (si numai pentru ca) Dumnezeu S-a facut vazut, noi Il putem reprezenta in icoane. Iata de ce icoana nu este chip cioplit (Ies. 20, 4), caci nu este asemanare “nici a celor ce sunt in cer – sus, nici a celor ce sunt pe pamant – jos”, ci chip (eicon) al Insusi Facatorului, Care “n-a defaimat nici n-a lepadat ruga saracului, nici n-a intors fata Lui de la El si cand a strigat catre Dansul l-a auzit” (Ps. 21, 27-28).

A refuza posibilitatea reprezentarii lui Dumnezeu in icoane inseamna a tagadui intruparea lui Dumnezeu. Deoarece, ceea ce este cuvantul in Evanghelia scrisa, aceea este culoarea si linia in Evanghelia pictata. Ce a vestit Evanghelia si nu a vestit icoana, sau daca vreti, ce a invatat icoana impotriva si in contradictoriu cu Evanghelia? Icoana nu este altceva decat o teologie in culori.”Savatie Bastovoi, Idol sau icoana?, ed. Marineasa, Timisoara, 2000

eXTReMe Tracker